Galațiul a pierdut un consilier local valoros, pe liberala Marta-Iozefina Bencze, președinte al Consiliului Național pentru implementarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Prin Marta Bencze, municipiul Galați a avut pentru prima dată în Consiliul Local o persoană cu dizabilități fizice. Iar acest fapt a reprezentat un prim-pas important către incluziunea persoanelor cu dizabilități la toate nivelurile.
„Îmi doresc să contribui la schimbarea mentalității și atitudinii gălățenilor față de persoanele cu dizabilități, la transformarea comunității gălățene într-o comunitate accesibilă pentru toţi prin: accesibilizarea mediului fizic şi educaţional, a locurilor de muncă, a transportului şi a noilor tehnologii, asigurarea accesului la informaţie, cultură şi timp liber, sport, servicii sociale şi de sănătate”, mărturisea Marta Bencze.
Militantă pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, Marta Bencze a solicitat de-a lungul mandatului său ca pagina de internet a Primăriei Municipiului Galați să fie accesibilă, în vederea îmbunătățirii accesării documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual și mintal, precum și asigurarea pentru persoanele cu dizabilități auditive, traducerea simultană în limbaj mimico-gestual a ședințelor Consiliului Local. De asemenea, a solicitat inventarierea tuturor rampelor de acces pentru persoanele dependente de scaun rulant sau alte dispozitive asistive și reabilitarea sau realizarea acestora pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități. Adaptarea tuturor rampelor de acces la trecerile de pietoni pentru nevoile persoanelor cu dizabilități aflate în scaun rulant este nu doar un gest de bun simț, ci și o obligație pe care o are administrația publică, sublinia de fiecare dată.
„Accesibilitatea este practic prima condiţie pentru a putea vorbi mai departe despre incluziunea reală a persoanei cu dizabilităţi în societate. În măsura în care o persoană cu dizabilităţi poate să se deplaseze de la domiciliu la şcoală sau la un loc de muncă, poate să îşi desfăşoare activitatea folosind tehnologii asistive adecvate, poate să aibă acces la alte servicii publice furnizate de autorităţile statului - abia atunci putem vorbi despre participare la viaţa socială”, arăta de fiecare dată.
