- * Trei din patru gălăţeni spun că propunerea nu aduce nimic bun
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a luat prin surprindere opinia publică la sfârşitul săptămânii trecute, când a anunţat că analizează serios posibilitatea de a stimula fiscal populaţia să dea informaţii despre averea vecinilor, a cunoştinţelor sau despre operaţiunile unor firme, în vederea sporirii încasărilor la bugetul de stat, după modelul occidental. Anunţul de intenţie a fost făcut de secretarul de stat în MFP, Liviu Voinea, care a afirmat că va studia legislaţia denunţătorului din Suedia. "Acolo oamenii primesc la poştă scrisori în care sunt informaţi că au plătit un impozit X, dar li se transmite şi dacă unii dintre vecini au declarat valori de impozitare mult mai mici. Fiscul se bazează pe faptul că oamenii ştiu cel mai bine situaţia vecinilor şi, pentru cei care transmit informaţii corecte despre aceştia, se aplică scutiri sau li se dă o recompensă şi mai plătesc doar diferenţa", a explicat Voinea, citat de Mediafax.
Vom turna, pe stat îl vom ajuta!
Modelul nu este aplicat doar în Suedia. Fiscul din Statele Unite ale Americii, de exemplu, le oferă denunţătorilor o recompensă de până la 30 la sută din veniturile pe care statul le recuperează valorificând informaţiile furnizate de aceştia. Un caz recent, relatat de Mediafax, este cel al unui fost bancher care a primit peste 100 de milioane de dolari de la statul american după ce a divulgat detaliile unei inginerii financiare, informaţiile furnizate de el ajutând Fiscul din SUA să recupereze taxe neplătite însumând peste cinci miliarde de dolari!
Acest model, pe care vrea să îl implementeze şi Fiscul din România, nu urmăreşte decât să sporească încasările la bugetul de stat, ceea ce, în esenţă, nu este un lucru rău. "Noi colectăm 0,7 la sută din PIB (Produsul Intern Brut, n.r.), pe când Polonia colectează 1,1 la sută din PIB, iar media europeană este undeva la 3 la sută", a spus secretarul de stat Liviu Voinea.
Cetăţenii spun că e "o porcărie"
Ceea ce deranjează la acest instrument este că încurajează turnătoria, o experienţă care românilor le trezeşte încă amintiri dureroase dintr-un trecut nu foarte îndepărtat. Un sondaj de opinie pe care reporterii "Viaţa liberă" l-au realizat vineri pe străzile Galaţiului a relevat că trei din patru cetăţeni, tineri şi vârstnici deopotrivă, dezaprobă această iniţiativă. "Ce facem, readucem la viaţă securismul? Nu sunt de acord cu turnătoria asta. În fond, fiecare răspunde de acţiunile sale", a declarat Marian Nica, un ospătar în vârstă de 26 de ani. "Nu mi se pare că încurajează lucruri bune, nu aduce nimic pozitiv", a spus şi Jenica Susanu, de 28 de ani, care lucrează ca operator call center. Una dintre cele mai dure opinii contra a venit din partea unei pensionare care a trăit mai mult în comunism decât în democraţie şi care a văzut cu ochii ei unde duce turnătoria. "Asta e un fel de «Să moară şi capra vecinului!», e o porcărie. Sunt sătulă. Eu cred că ar fi mai bine să ne vedem de treburile noastre, că avem destule", a afirmat Nicuţa Caval, în vârstă de 54 de ani. Opinii favorabile iniţiativei MFP au fost puţine. "Dacă vecinul stă cu rulota nedeclarată în faţa blocului şi mai primeşte şi ajutoare, e bine să faci cunoscut lucrul acesta", a spus Marius Belenchi, de 29 de ani, ospătar de meserie.
Şi lucrători din cadrul Fiscului şi-au exprimat opinia despre iniţiativa MFP şi nu mulţi au avut cuvinte de laudă la adresa acesteia, unul dintre ei descriind-o drept "o tâmpenie".
Turnătoria fără recompensă, legiferată de zece ani
Propunerea MFP nu este o noutate absolută pentru ţara noastră. Românii pot aduce şi acum la cunoştinţa Fiscului acte de evaziune fiscală, conform unui act normativ care e în vigoare de zece ani - Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor - şi unii chiar o fac, Fiscul gălăţean primind câteva zeci de astfel de sesizări pe an. Atâta doar că, în sistemul actual, contribuabilii care fac astfel de sesizări nu primesc recompense din partea Fiscului, chiar dacă informaţiile furnizate de ei facilitează colectarea de către stat a unor sume de bani care, altfel, ar fi rămas neîncasate.
