Apărut pe 22 decembrie 1989, în focul Revoluţiei, cotidianul "Viaţa liberă" este sclipirea de-o secundă a unor oameni care şi-au aşezat viaţa şi libertatea pe muchia de cuţit a istoriei. Dar curajul le-a fost răsplătit: "Viaţa liberă" a devenit unul dintre cele mai importante şi longevive ziare din România.
După cum ne-a mărturisit extrem de bine-informatul nostru coleg Virgil Guruianu, „Viaţa liberă” îşi consolidează, după 166 de ani de presă la Galaţi (primul periodic a apărut în urbe la 29 decembrie 1846), primul loc în ceea ce priveşte apariţia neîntreruptă a unei publicaţii nesubvenţionate de stat. Reamintim că la Galaţi au apărut în partea a doua a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului trecut, unele periodice cu oarece „longevitate” („Vocea Covurluiului”, „Poşta”, „Galaţii”, „Acţiunea”), dar nici unul nu a atins o aşa „viaţă” de invidiat.
În paginile de faţă încercăm să vă prezentăm vouă, cititorilor noştri, câteva repere din acest drum plin de bucurii, necazuri, succese şi eşecuri. Nimic nu-i simplu. Nimic nu vine de la sine. Viaţa liberă şi zbuciumata ei istorie este exemplul cel mai la îndemână.
"Viaţa liberă", primul ziar liber din România
Cotidianul „Viaţa liberă” s-a născut în toiul evenimentelor din 22 decembrie 1989. În noaptea aceea cu multă lumină în tot pământul românesc, la Galaţi - în casa unei ziariste, acum pensionară - se puneau bazele unei vieţi viitoare "Vieţii libere". „Ne-am deşteptat! Românii s-au deşteptat din somnul cel de moarte! Dumnezeu a fost cu noi!... Ceea ce nu au putut ucide în noi au fost speranţa şi credinţa”, reţinem din articolul-manifest al primului număr al ziarului „Viaţa liberă”, înregistrat în 23 decembrie 1989.
În zorii acelei zilei, pe televiziunea naţională, actorul Vlad Vasiliu, actualul director al Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi, anunţa izbânda grupului de ziarişti curajoşi de la Galaţi, care au ctitorit "Viaţa liberă". În acele condiţii de nesiguranţă şi confuzie, cotidianul gălăţenilor dădea speranţă cititorilor săi.
Primul ziar liber din România a fost iniţiativa ziaristului Radu Macovei (director al cotidianului „Viaţa liberă” până în primăvara anului 2011) şi a jurnaliştilor Grigore Lazarovici, Mariana Iliescu, Katia Nanu, Silvia Mihalcea, Ştefan Dimitriu şi Cristian Popescu.
Profesioniştii de la 1 la 1000
Încet, încet, copilul a crescut. Alături de fondatorii din decembrie 1989 au venit oameni noi. S-au tipărit numerele doi şi trei. Între numărul 100 şi 1000, la Viaţa liberă au relatat pe viu despre evenimentele care au urmat zilelor fierbinţi de decembrie colegii noştri Gheorghe Arsenie, Constantin Vremuleţ, Viorel Bucur, Marian Muşat, Mircea Ionescu, Ioan Petrulias şi Ion Palamiuc, ultimii doi acum la ceruri. A fost vremea lui Didi Muşală, a fotoreporterului Popa Paul şi a secretarului de redacţie Corneliu Lupaşcu. Echipa s-a mărit cu nume, precum Cătălin Negoiţă, Claudiu Brânzan, Alina Durbacă, Gabriela Cimpoca, Iulian Voicu, Violeta Ionescu, Aurel Stancu, şi colega noastră Angela Ribinciuc.
"Valul" Acţiunea, între numerele 1000 şi 2000
Numărul 2000 al cotidianului "Viaţa liberă", apărut în 3 iulie 1996, avea în colectivul redacţional şi gazetari "recuperaţi" dintre ziariştii concurenţei, respectiv, fotoreporterii şi gazetarii cotidianului "Acţiunea", editat de Editura "Porto-Franco", prin grija scriitorului Ion Chiric, a lui Radu Mihăescu şi a veşnic corespondentului de la nord de judeţ Ion Trif Pleşa. Astfel, au păşit în redacţia "VL", Victor Cilincă, Vasile Caburgan, Sorin Pană, Maria Stanciu, aici învăţând să ţină "istoria Galaţiului la zi",să meargă "pe calea regală" şi să ajungă la conştiinţa cititorilor gălăţeni, alături de aşii condeiului "VL".
Numărul 3000, o nouă generaţie
"VL" cu numărul 3000 a apărut în 8 octombrie 1998 şi în fotografie este echipa de la mic la mare şi de la mare la mic. Multe nume noi, care între tim au căpătat notorietate. Atunci, ca şi acum, Viaţa liberă îşi continua "o poveste fără sfârşit"...
Numărul 4000, sub semnul recunoaşterii şi progresului
Numărul 4000 va rămâne în istoria Vieţii libere sub semnul recunoaşterii profesionale şi al progresului tehnologic. Putem rezuma totul în câteva cuvinte, prea puţine, totuşi, pentru saltul produs: brevetul Ordinul Ziariştilor clasa I, acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti (UZP) din România, un design nou - color! - mai atractiv, suplimente speciale, oameni noi, cu curaj. Cotidianul "Viaţa liberă" îşi măreşte echipa cu jurnalişti precum Maria Măndiţă, Roxana Penciu, Laura Gurău, Corina Zegrea, Petrica Paţilea şi Costel Crângan.
Este o perioadă a investiţiilor, în care tehnologia devine cheie de boltă a dezvoltării, iar ziarul, prin calitatea lui, se impune ca una dintre cele mai importante publicaţii din România.
Parodie în vers şi cânt
De întâi martie, anul Domnului 2003, de ziua directorului general Radu Macovei, ne-am dat un prilej de inedit spectacol... O fost o parodie cu vers şi cânt şi, pentru întâia şi ultima dată dată, ne-am surprins în momente de maximă concentrare... patriotică! A fost ziua când nu s-a alarmat şi nici nu a plâns nimeni!
Fără condei, la munca de jos
În 3 mai 2004, de Ziua Presei, când am lăsat condeiul şi am trecut la adunat peturi prin oraş.
A fost o experienţă frumoasă, la care au participat, alături de jurnaliştii "de bază" şi tinerii angrenţai în proiectul Angelei Ribinciuc - "Tranzit prin adolescenţă".
Marian Băilă, premiat la ediţia 5000 a Vieţii libere
Unul dintre premiile oferite de cotidianul "Viaţa liberă" la numărul 5000 pentru rezultate deosebite în activitate a fost acordat firmei "Mariano". Este vorba compania condusă de omul de afaceri Marian Băilă, care între timp, la mai bine de şapte ani distanţă, a devenit proprietarul firmei care editează cotidianul de căpătâi la Galaţiului.
De altfel, intersecţia de destine dintre VL şi Marian Băilă are rădăcini foarte adânci. În 1990 se scria despre foarte tânărul (pe atunci) om de afaceri, care era printre primii întreprinzători gălăţeni de după Revoluţie. Iar în numărul 998 (în 1998), Marian Muşat scria despre "Firma de formula I" condusă de Marian Băilă. Ne-a oferit subiecte cu afacerile lui, acum se ocupă de afacerea "Viaţa liberă".
În fotografia alăturată puteţi vedea momentul decernării premiului de la ediţia 5000.
Ziarul Viaţa liberă este şi al lor
Ziarele nu sunt făcute numai de jurnalişti! În spatele publicaţiei stă o adevărată armată de oameni, fără de care Viaţa liberă n-ar exista. În fotografia alăturată, în urmă cu câţiva ani, Dan Plăeşu, Camelia Lupu şi Gheorghe Arsenie erau surprinşi alături de "compania" de la corectură şi tehnoredactare: Lili Crăciun, Tiberiana Prisacariu, Andra Amălinei şi Eliza Chirilă. Între aceştia colegul nostru Ionel Prodan, acum printre stele.
Între timp, echipa s-a mai schimbat, tehnoredactarea fiind asigurată de Lili Crăciun, Costel Popa, Dănuţ Caburgan, Andra Amălinei, Cristian Gheorghe şi Tiberiana Prisacariu, în vreme ce corectura este pe mâinile a trei femei vigilente: Elena Arghir, Cristina Chiper şi Ramona Cotârleţ. Le mulţumim!
Viaţa liberă nu ar fi ceea ce este fără contribuţia oamenilor care pun efectiv pe hârtie munca jurnaliştilor. Îi numim aici pe tipografii noştri: Pănuţ Haghiac, Nicuşor Crăciun, Năstase Vârlan, Silviu Păduraru, Cătălin Boghian, Vasile Stavăr, Marius Călmuc şi Mihai Pătraşcu, Domnilor, jos pălăria!
