Medicul Călin Doboş a făcut primele declaraţii publice, după ce a fost acuzat de ucidere din culpă şi exercitarea fără drept a unei profesii * Medicii curanţi, Spitalul de Urgenţă şi femeia moartă, arătaţi acuzator cu degetul
Cercetat în cadrul unui dosar penal pentru moartea unei paciente, medicul gălăţean Călin Doboş a decis ieri să facă o serie de declaraţii, în cadrul unei conferinţe de presă, cu scopul de a demonta, măcar parţial, acuzaţiile care i se aduc. Susţinut de avocaţi, medicul a ţinut să precizeze că acuzaţiile cum că ar fi făcut operaţia fără a avea drept de practică în chirurgia plastică şi reparatorie ar fi nefondate şi a invocat în acest sens Legea 95/2006, intrată în vigoare după ce a absolvit prima facultate de medicină, sugerând că aceasta i-ar permite ca titlul de membru al Colegiului Medicilor să fie echivalent cu dreptul de liberă practică.
„Deţin o diplomă de absolvire a facultăţii de medicină generală obţinută în 2001. Apoi, autorizaţie de liberă practică de chirurgie maxilo-facială din 2001. Deţin o autorizaţie de liberă practică în medicină generală din 2002. Eu am terminat într-un moment în care se făcea stagiatură şi după stagiu primeam drept de liberă practică în medicină generală. Am o adeverinţă de medic specialist în chirurgie maxilo-facială din 2004 şi, în final, certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România, care atestă că pot practica chirurgie plastică şi reconstructivă din 2010. Am o specializare de chirurgie maxilo-facială şi legislaţia prevede ca să pot să mă înscriu la o a doua specialitate conexă fără examen şi mi se recunosc toate stagiile de calificare din prima specializare”, a susţinut Călin Doboş, care a mai făcut apel la încă un act normativ care ar putea să-l „scoată”. „În OG 18/2009 se arată, la art. 24, că absolvenţii facultăţilor de medicină care au fost licenţiaţi după 2005 au drept de liberă practică doar după ce iau examenul de specialist, dar la art. 26 al. 2 spune că absolvenţii facultăţilor de medicină care au terminat înainte de anul 2005 primesc drept de liberă practică după primul an de rezidenţiat”, a adăugat Doboş.
În baza celor prezentate de medic, unul dintre avocaţi a ţinut să arate că, astfel, fapta de practicare fără drept a unei profesii este lipsită de pericol social. „Legea specială, 95/2006, coroborată cu Codul Penal prevede anumite condiţii în care poate fi practicată profesia de medic: existenţa unui titlu oficial de calificare în medicină pe care doctorul îl deţine, existenţa unui certificat de membru al Colegiului Medicilor din România care de asemenea există precum şi existenţa unei asigurări de malpraxis în baza căreia se vizează anual certificatul de membru. Legea nu face diferenţiere între specialităţi”, a susţinut av. Raluca Simion.
Suspecţii-surpriză
În ceea ce priveşte moartea pacientei Irina Ciuraru, după ce aceasta a fost supusă unei operaţii de lipoaspiraţie, medicul gălăţean a încercat să demonstreze că era aproape imposibil ca manevrele făcute la intervenţie să îi perforeze acesteia intestinele. „Deasupra intestinelor este acea foiţă numită popular prapur. Deasupra acestuia se află peritoneul şi deasupra există aponevroza musculară, iar deasupra ale două sau trei straturi musculare, în funcţie de zonă. Este imposibil să intri cu o canulă boantă şi să penetrezi un plan muscular. Pătrunderea cu canula ar fi lăsat urme extrem de vizibile în toate aceste straturi. Tehnica operatorie presupune că poziţia canulei este orizontală, paralelă cu planul muscular. Grăsimea este în suprafaţă, nu este în profunzime, iar extragerea ei se face cu această canulă, care este boantă”, s-a arătat în explicaţiile tehnice oferite de doctorul Doboş.
Dacă acesta s-a limitat să explice manevrele teoretice implicate de extragerea grăsimii., avocaţii au fost mai tranşanţi şi au îndrepta tunurile asupra medicilor din Spitalul de Urgenţă, unde Irina Ciuraru a fost internată timp ce trei săptămâni. Multiplele intervenţii chirurgicale şi o infecţie intraspitalicească au fost indicate ca potenţiali factori care au dus la decesul femeii. „În urma investigaţiilor făcute la Spitalul de Urgenţă, nimeni nu a constatat o perforaţie a peritoneului. Se pare că s-a intervenit în mod greşit de către medicul care a preluat-o, aspect care va fi lămurit de anchetă şi, foarte important, peste toate aceste intervenţii multiple s-a suprapus o infecţie intraspitalicească, produsă de un acinetobacter. Această infecţie a fost constatată de către spital, a fost inserată în raportul de constatare medico-legală şi se pare că ea a fost contactată în secţia de ATI. Este singura secţie în care pacienta, după intervenţiile chirurgicale, a fost adusă. Legea spune că toţi medicii care au participat la actul medical trebuie chemaţi să dea explicaţii, mai ales că medicul curant din spital a asistat şi la operaţii”, a afirmat avocatul Didel Bujeniţă.
O parte din responsabilitate a fost alocată şi pacientei decedate de către medicul Doboş, care a afirmat că femeia i-ar fi ascuns că urmă cu doar câteva luni ar fi suferit o operaţie pentru o tumoare pe peretele abdominal. „Elementul pe care medicii se bazează este anamneza, în care cauţi antecedentele medicale, în care pacientul trebuie să declare, este o declaraţie pe propria răspundere. Ea nu a declarat aceste antecedente", a spus Doboş, care a precizat totodată că la examinarea fizică a pacientei anterioară operaţiei a descoperit doar o cicatrice pusă de pacientă pe seama unei intervenţii chirurgicale vechi de 17 ani.
Spitalul: „Procesul va decide”
Potrivit managerului Spitalului de Urgenţă Galaţi, dr. Mihaela Debita, medicii care au tratat-o pe Irina Ciuraru nu au vrut să facă niciun comentariu vizavi de acuzaţiile aduse de Doboş şi avocaţii săi. „Va fi un proces în care spitalul va fi parte, iar ancheta va stabili veridicitatea acestor afirmaţii”, a spus dr. Debita.
Şeful DSP Galaţi, dr. Valentin Boldea, a fost mai puţin zgârcit în declaraţii: „În cazul în care este necesară necropsia pentru stabilirea cauzelor decesului unui pacient, medicul curant poate participa la efectuarea necropsiei ca asistent, pentru că el nu poate influenţa această necropsie”, a spus Boldea.
Aflat în curs de urmărire penală, Călin Doboş a primit interdicţie de a părăsi localitatea. Pentru a doua oară de la instituirea măsurii, Judecătoria Galaţi a dispus înlăturarea acesteia, dar cât timp decizia poate fi atacată cu recurs, ea nu poate fi aplicată.
