Înainte de mult aşteptata noastră întâlnire, te anunţ şi te avertizez că nu iubesc nici o Patrie! şi că nici o frică nu mă încearcă din cauza ei, pentru ea, deoarece exact în Curbură de Carpaţi o doare de inima mea şi de inima ta! că astă limbă (morfologia şi sintaxa) în care gândesc, şi în care citesc, şi în care scriu, şi în care dorm, şi în care mor fără oprire... mi-a dăruit-o Dumnezeu şi Mama, iar nu Patria! desigur, şi eu am fost născut într-un loc, � ...

Din colecția "Cele mai triste poezii rămase tablou" O strig adeseori... poate m-aude.../ o strig încet, din ce în ce mai stins -sunt poamă coaptă printre poame crude,/ închin cuvântul, mă declar învins!Ce rost mai are... când se face seară/ şi cuibul ei rămâne trist şi gol,când clopotul vecerniei pogoară/ vremea şi timpul marelui obol?!Când ştiu că nu-i nici vorbă de-ndurare/ în ceastă judecată pentru tot,când văd că orice fel de aşteptare/ în rugă nu dă-n mugur ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Eu ning, tu ningi, el ninge - / conjugăm plus-curat într-un verb -masculin avem viscol în sânge,/ feminin substantivele fierb !!!Numai ea nu mai ştie să ningă - / a rămas pe-o golgotă de crengi -troienim cu duminici şi frică/ pe tot mirtul pronumelor reci !!!Eu mor, tu mori, el moare - / uite-aşa conjugăm şi trăim -până când oare cine ori care/ coase-n lacrimi arnici pe chilim !!!Numai ea nu mai ştie să moară - / stă ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Furnicile se suie pe degetele drepte,furnicile se suie pe degetele stângi -toate mi-aduc n-aminte cea mai curată vreme,când căutam cărarea, când căutam (pe brânci)o cale spre lumină, spre-acel Ceva deschis:un vârf, un sus, o rază, o frânghie, o scară,şi nu eram aproape... şi nu eram departe,mi se părea urcare-ntr-un fel de paraclis -părere că (în veacuri) nimic nu mai pogoarăsă ia moarte din viaţă, să ia viaţă din ...

Mă sui în autobuz. E duminică. E ora șapte și douăzeci și șapte, antemeridian. Nădăjduiesc să nu mă mai sâcâie nimeni cu decibeli orali peste limitele admise de bunul simţ. Mă aşez şi deschid o carte cu psalmi. Cu fiţe de doamne/dive sus/puse, din staţia Ţiglina Unu urcă două trăncănitoare de serviciu pe traseul lui 9. Se năpustesc elegant şi ocupă locuri faţă-n faţă, uite-aşa, pentru ca să-şi vadă gesturile, să-şi controleze mişcările, să se-nţeleagă, ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Acesta-i ulciorul... bea-l până la capăt,/ acum şi aici, fără milă... bea tot -e vinul nădejdii, dar şi al uitării.../ prieten de timp, şi de loc, şi de mod!Bea tot... şi aşează-ţi urechea pe lutul/ în care stă duhul - şi diavol şi sfânt -mai toarnă o dată, mai umple o dată/ cest gol ca o groapă în cer şi-n pământ!Şi spune ce-auzi - eu aud murmurare/ adâncă şi naltă, aud rugăciuni:e duhul iubirii, dar şi ...

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" Deseară... vin să-ţi spun că-i bună seara/ când sunt şi stau la tine... şi-ţi arătcât de frumoasă-i zodia fecioarei/ departe şi ferită de prăpădfiindcă-mi trece pacea şi iubirea/ prin fel... deseară mă înalţ şi vin(lunatec) să-ţi scot ochii la plimbare,/ încet şi-n veacul veacului... Amin!Ştii bine - eu ţi-am zis (în tot de-a una)/ despre tristeţea ochilor închişi -nu poţi să stai aşa, cu întuneric,/ pe/su ...

Chiar am uitat de când nu am mai primit o scrisoare alcătuită cu peniţa şi cu cea mai caldă cerneală din necunoscut. O scrisoare pură şi simplă. Cu litere frumos articulate, ca-n documente de cancelarie, ca-n urice domneşti. Întocmită de-un orfevru, parcă. O scrisoare scurtă şi cuprinzătoare. Convingătoare, mai ales. Am primit-o ieri, la biserică. Mi-a adus-o cea mai vrednică şi frumoasă poştăriţă din cel mai năzdrăvan Cartier gălăţean. Paranteză: pentru cine nu � ...

Oare cum ai putut să crezi? Cine te-a îndemnat să pui la îndoială onestitatea-mi legendară? Ce gânduri nefaste au pus stăpânire pe tine? Ai auzit vreodată (de-a lungul vremurilor şi timpurilor) că vrun Cineva a dorit ori a îndrăznit să caute aiastă uriaşă Privire? Şi doar ţi-am spus şi ţi-am scris de mii de ori că nu sunt în stare să pot râvni enorma privire Cleopatră, că nu sunt în stare nici măcar să pot termina o scrisoare la lumina ochilor săi! Şi doar ai auz ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Auzi cum trece sufletul prin vreme şi-alunecă spre geamurile tale?!... El e trimisul sfânt al rătăcirii şi-al veşnicei pândiri universale, al mersului cu gândul şi cu pasul prin gol, din hieroglifă-n hieroglifă, prin tot ne/cunoscutul fără milă şi împărţit al toţi, deopotrivă! E pasărea rotundă, în plutire, pulsând, măiastră, prin perfecţiune, prin jocul sapiens al întâmplării, prin pur şi simplul inimei-a ...