Un poem…de paşti (ergo sum!)

Un poem…de paşti (ergo sum!)
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Vin vii să vadă viul cum se suie

(cu viaţa lui) pe crucea tuturor…

(vin cu păcate, vin cu-ngenunchere)…

sfârşit şi început mântuitor!

 

Vin vii să vadă mortul cum învie…

(şi vin pe brânci, şi vin târâş, oricum)…

vin să-l ajute şi să-l venereze

suind golgota în/spre ergo sum!

 

Vin vii să vadă slavă şi-mpăcare,

s-audă ce-nţeleg şi ce-nţelegi,

cum nu există viaţă fără moarte

şi moarte fără viaţă-n veci de veci!

 

Să vadă şi s-audă măreţia

şi rostul întâmplării de a fi

scalv al nădejdii şi-al deşertăciunii

şi-al crucii şi-al iubirii…zi de zi!

 

Vin vii visând o veşnică voire…

(crezând că niciodată nu-i târziu)…

să-(şi) ia lumină din sfârşirea morţii

pe care-o socotesc, însă n-o ştiu!

 

Să-şi ia lumină pentru mai departe:

pe cale, pe cărare şi pe drum...

şi să priceapă cum se bate viaţa

pe cruce-(n cuie)…întru ergo sum!

Citit 10035 ori Ultima modificare Marți, 14 Aprilie 2015 14:34

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.