Preşedintele Consiliului Judeţean, Costel Fotea: Galaţiul, în topul judeţelor cu cele mai multe proiecte europene

Preşedintele Consiliului Judeţean, Costel Fotea: Galaţiul, în topul judeţelor cu cele mai multe proiecte europene
Evaluaţi acest articol
(17 voturi)

Preşedintele Consiliului Judeţean, Costel Fotea, la ora bilanţului. Şeful CJ trece în revistă cele mai importante proiecte ale instituţiei, despre care spune că vor schimba faţa judeţului Galaţi.

- 2017 a fost anul proiectelor la Consiliul Judeţean. După mulţi ani în care instituţia nu a reuşit să se remarce prin iniţiative importante şi investiţii de amploare, aţi reuşit să puneţi pe picioare proiecte de sute de milioane de euro şi să readuceţi la viaţă o serie de iniţiative eşuate în trecut.

- Faptul că patru ani am fost county manager mi-a dat posibilitatea să cunosc mai bine Consiliul Judeţean şi ce înseamnă judeţul Galaţi în ansamblu. Pentru a putea demara anumite proiecte, trebuie să ai o imagine a judeţului şi trebuie să cunoşti necesităţile. Altfel nu ai cum să-ţi faci un plan serios şi o strategie de dezvoltare. La începutul mandatului, fixasem ca priorităţi sănătatea şi infrastructura rutieră. După care, cu echipa de oameni serioşi şi profesionişti de la Consiliul Judeţean, făcând o analiză mai amănunţită, am constatat că CJ poate fi eligibil pe mai multe programe cu finanţare europeană şi ar fi fost păcat să ratăm această oportunitate. Este o oportunitate pe care nu ştim dacă o vom mai avea din 2020. La sfârşitul anului 2017 s-au închis cam toate axele de finanţare pentru Consiliul Judeţean. Dacă 2017 ne-ar fi prins într-o stare de letargie, în 2018 ne trezeam că nu mai avem ce face. Am constatat că avem posibilităţi, că echipa este bună şi ne-am axat pe toate domeniile. Am plecat de la o promisiune făcută cetăţenilor, în campania electorală, de modernizare a 150 de kilometri de drum judeţean şi am ajuns la aproximativ 250 de kilometri. Şi parcă nu ne era de ajuns judeţul, am zis să modernizăm şi centura ocolitoare a Galaţiului. Am plecat de la o idee, să vedem dacă se poate face ceva. În două luni şi jumătate am reuşit să readucem la viaţă un proiect, să îl modificăm şi să-l adaptăm nevoilor zilelor noastre. Sunt foarte optimist că va obţine finanţare.

- Care este valoarea proiectelor dedicate infrastructurii rutiere?

- Dacă facem un calcul estimativ, Consiliul Judeţean are depuse, numai pe infrastructură, proiecte cu finanţare europeană de 140-150 de milioane de euro. Atunci când am spus că în judeţul Galaţi vor fi investite, în acest mandat, aproximativ 550 de milioane de euro, cred că m-am înşelat. Am depăşit această sumă. Fără falsă modestie, am depăşit judeţe mari la capitolul proiecte deja semnate. Şi pot să şi enumăr proiectele de drumuri: modernizarea DJ 242 (care face legătura între Folteşti, Măstăcani, Fârţăneşti-Târgu Bujor, Vârlezi, Litera M, DN 24), DJ 251 – Smârdan – Schela – Slobozia Conachi şi apoi de la Cudalbi – Valea Mărului – Matca – Tecuci, DJ 252 – Movileni – Cosmeşti – Nicoreşti. Pentru aceste drumuri avem deja contractele semnate. Mai avem proiecte depuse şi declarate eligibile pentru DJ 255 – Pechea – Rediu – Suhurlui – Cuca – Fârţăneşti – Măstăcani – Vlădeşti, pentru DJ 251A – DN 24 – Drăguşeni – Blânzi spre Corod, DJ 254 Iveşti – Călmăţui – intersecţia de la Costache Negri, DJ 242A – Rădeşti – Cruceanu – Bereşti – Bereşti Meria – Cavadineşti – Găneşti, centura Galaţiului - cu o valoare eligibilă de 30 de milioane de euro (restul, până la 40 de milioane de euro, reprezintă contribuţia Consiliului Judeţean şi a Consiliului Local) şi DJ 242D – Rogojeni – Suceveni – Băneasa, pe care îl vom depune pe 26 ianuarie. Acestea sunt proiectele cu finanţare europeană. Mai sunt şi proiecte cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, care vizează DJ 242B – Târgu Bujor – Moscu – Balinteşti – Bereşti şi intrarea în Tecuci. Bineînţeles, în afară de acestea, au fost executate lucrări, în 2017, din bugetul propriu, pe 22 de km de drum, iar în 2018 vom mai moderniza şi reabilita 10 km de drum.

- Aţi afirmat, în repetate rânduri, că Sănătatea este prioritară. Care sunt cele mai importante proiecte pentru unităţile sanitare din subordine?

- Sănătatea este un domeniu foarte important şi, zic eu, de grad zero. Cred că renovări masive, reabilitări şi reparaţii capitale în sistemul sanitar gălăţean nu s-au prea făcut din 1989 încoace. Am plecat de la Spitalul Judeţean, unde există proiect de consolidare. Pe 27 decembrie, a fost semnat contractul, în valoare de 7 milioane de euro. Tot la Spitalul Judeţean, mai avem un proiect mare, deja depus, pe eficienţă energetică, în valoare de 11 milioane de euro. Iar aici vorbim despre schimbarea lifturilor, schimbarea conductelor de fluide medicale, fluide menajere, tâmplărie şi uşi - acolo unde se impune, aparate de climatizare în sălile de operaţie, vor fi schimbate toate conductele magistrale de la subsolul spitalului. Acelea nu se văd, dar spitalul, având 50 de ani, sunt vechi, extrem de uzate şi se sparg. Este încheiată procedura de achiziţie pentru parcarea supraetajată. Este depusă o contestaţie, dar sper ca până la sfârşitul lunii februarie să se rezolve, ca la începutul lunii martie să trecem la construcţie. Avem proiectul de extindere a UPU, de 1,5 milioane de euro, cu fonduri europene, şi, bineînţeles, extinderea Ambulatoriului de specialitate. În februarie se deschide axa de finanţare şi le vom depune. În 2017, s-a început procedura de achiziţie pentru construirea a două blocuri pentru specialiştii din Sănătate, în curtea Spitalului Judeţean. Vom avea, anul acesta, acceleratorul liniar de particule plus clădirea care va fi construită deasupra buncărului. Şi pentru aceasta este finalizată procedura de achiziţie. La Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC), la sfârșitul lunii decembrie, am finalizat o construcţie cu Ambulatoriu de specialitate, Laborator, camere pentru bolnavii rezistenţi la droguri şi cu Imagistică. Este cu parter, etaj şi mansardă. Avem proiect pentru Spitalul TBC, pe care urmează să îl depunem, de extindere a ambulatoriilor de specialitate, un proiect de peste două milioane de euro. Se lucrează la proiectul tehnic pentru o construcţie nouă la Spitalul de Boli Infecţioase. La subsol va exista laborator de microbiologie, HIV/SIDA, la parter – secţie de dermatologie şi o secţie pentru bolnavii HIV/SIDA, iar la etaj – cabinete pentru medici. Mai avem un proiect, mai mic, tot acolo, pe eficienţă energetică.

La Spitalul din Târgu Bujor avem un proiect de consolidare, pentru că ne confruntăm cu alunecări de teren, schimbăm acoperişul clădirii administrative şi avem pregătit deja un studiu de fezabilitate pentru extinderea Ambulatoriului de specialitate în curtea spitalului. Pregătim, de asemenea, construcţia unei secţii noi de Pediatrie cu finanţare transfrontalieră, într-un parteneriat cu colegi din Republica Moldova.

Dacă mergem puţin mai departe, ajungem la Găneşti, unde vom construi un pavilion pentru bolnavii cu probleme psihiatrice, cu 50 de paturi. Vă rog să-mi permiteţi să fac o paranteză aici şi să vă spun că, dacă vrei să vezi cât eşti de bogat, intră o dată în Spitalul de la Găneşti şi stai acolo jumătate de oră. Sunt oameni foarte bolnavi, cu probleme grave de comportament. Pentru unii mai deschide cineva uşa, dar pentru unii nu a deschis-o nimeni niciodată, cu excepţia angajaţilor. Şi sunt unii acolo de 10, 15 ani. În Port, vom avea un centru pentru bolnavii cu Alzheimer. Am alocat suma necesară în proiectul de buget pe 2018 pentru a fi finalizat în vară, după care va fi dotat, în aşa fel încât din toamnă să fie funcţional. Aproape am finalizat şi hangarul pentru elicopterul SMURD. Toate aceste investiţii depăşesc 60 de milioane de euro.

- Aţi relansat proiectul Muzeului de Artă Vizuală, abandonat în sertarele Consiliului Judeţean.

- Cultura este o zonă căreia, recunosc, nu i-am acordat atenţie de la început. Nu pentru că nu-mi place cultura sau îmi lipseşte aprecierea. Am conştientizat şi eu, aşa cum trebuie să conştientizăm cu toţii, că fără educaţie, sănătate şi cultură nu avem viitor. Zece kilometri de drum mai fac, o construcţie civilă o mai ridic... Am pornit mai timid şi am început cu restaurarea fostei Farmacii Ţinc, Muzeul Casa Colecţiilor, un proiect care va reuşi să pună din nou în valoare acea casă şi să îi redea frumuseţea. Casa Cuza va fi de asemenea restaurată, iar proiectul vine mănuşă, pentru că acea clădire trebuie consolidată, întrucât sunt câteva probleme cu terenul. Mai rămăsese Muzeul de Artă Vizuală, care părea a fi al nimănui, şi am hotărât să relansăm proiectul de cinci milioane de euro, pentru construcţia unui sediu propriu, aşa cum merită. Avem o obligaţie morală! Muzeul are peste 6.000 de obiecte de artă care stau îngrămădite prin nu ştiu ce magazii. Am hotărât să nu mai pierdem timpul şi să ridicăm acest muzeu, care să le rămână gălăţenilor şi românilor, să se bucure de el zeci, poate chiar sute de ani. Ne vom chibzui cu bănuţii şi vom face şi asta. Zilele trecute, am dezvelit Monumentul închinat Apărătorilor Oraşului Galaţi.

Pentru că avem nevoie şi de distracţie, ne-am axat şi pe zona de agrement. La Zătun vom achiziţiona o maşină de peste 100.000 de euro pentru a curăţa balta, care să întreţină vegetaţia din apă, iar la Gârboavele vom face un parc de aventură şi vom amenaja lacurile de acolo. Cred că în 2019 va fi inaugurat. Ne-am axat şi pe şcolile speciale din subordinea Consiliului Judeţean, unde, de asemenea, avem în derulare o serie de proiecte. Și, bineînțeles, am reușit să punem pe picioare proiectul care vizează sistemul de management integrat al deșeurilor, de aproximativ 50 de milioane de euro.

Pot să mă declar mulţumit de ceea ce am realizat, până acum, împreună cu colegii din Consiliul Judeţean, consilierii judeţeni şi împreună cu aparatul propriu. Eu pot avea o viziune de dezvoltare, dar singur nu o pot transpune în fapte. Poate nu tot timpul sunt o persoană comodă. Nici nu mi-am dorit să fiu. Dar mi-am dorit tot timpul ca oamenii, după ce reuşim să realizăm nişte obiective, să constate că am fost incomod pentru că am dorit să realizăm ceva.

- Cine sunt oamenii din spatele dvs? Cine formează echipa dvs?

- Sunt oameni foarte valoroşi în Consiliul Judeţean, cu care lucrez foarte bine şi aproape că ne înţelegem din priviri. Sunt oameni pe care îi respect şi îi apreciez. Cu excepţia a 20 de persoane, toţi fac parte din echipa mea. Dacă 20 de oameni dispar acum, Consiliul Judeţean va funcţiona la fel de bine. Mi-aş dori să revină cu picioarele pe pământ cei care nu sunt implicaţi şi nu au tragere de inimă. La unele proiecte s-a lucrat chiar şi la 12 noaptea, dar și în zile libere. Nu vreţi să ştiţi cât au muncit la proiectul centurii, de exemplu. Sunt unii oameni cărora îmi este teamă şi jenă să le mai cer ceva pentru că muncesc foarte mult. Aş vrea ca cetăţenii să înţeleagă că la Consiliul Judeţean chiar se munceşte. Să aibă răbdare pentru că vor vedea implementate proiectele despre care vorbesc. Nu sunt axe de finanţare pe care să fi avut posibilitatea să depunem proiecte şi să nu fi depus. În 2018, ne vom axa pe proiecte cu fonduri transfrontaliere. La Centrul Cultural vreau să facem sala de spectacole, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii vrem să refacem acvariile. De asemenea, vrem să venim cu noi dotări la Planetariu. Sunt proiecte de 200.000, 300.000, 500.000 de euro. Pe programe mari cu finanţare europeană, am cam epuizat tot.

- Sunt voci care susţin că CJ Galaţi se află în topul judeţelor cu cele mai multe proiecte cu finanţare europeană.

- Suntem, la ora actuală, cu mult peste judeţe mai mari decât Galaţiul. La atragerea de fonduri guvernamentale şi europene, vă garantez că CJ Galaţi va fi în top cinci. Sunt sigur că, până la sfârşitul mandatului, le voi oferi gălăţenilor veşti şi mai bune, pentru că nu ne vom opri aici.

Citit 14578 ori Ultima modificare Miercuri, 24 Ianuarie 2018 00:57

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.