BREVIAR JURIDIC | Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii judecătoreşti civile

BREVIAR JURIDIC | Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii judecătoreşti civile
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Codul de procedură civilă prevede că erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din cuprinsul unei hotărâri judecătoreşti civile pot fi remediate din oficiu de către instanţa de judecată sau la cererea părţii interesate.

Această procedură vizează doar îndreptarea acelor erori materiale care s-au strecurat cu ocazia redactării unei hotărâri judecătoreşti (ex.: redactarea eronată a numelui sau prenumelui părţilor, inversarea calităţii procesuale a acestora, erorile în efectuarea unor calcule aritmetice etc.).

Prin urmare, pe calea acestei proceduri nu pot fi îndreptate greşelile de judecată (care se referă la fondul pricinii).

Oricât de evidente ar fi, greşelile de judecată se pot corecta numai prin intermediul exercitării căilor legale de atac.

Cererea de îndreptare a hotărârii judecătoreşti poate fi formulată oricând de partea care justifică un interes şi se adresează instanţei de judecată care a pronunţat hotărârea respectivă.

În cerere trebuie să se precizeze elementele din care rezultă eroarea materială, dovezile care atestă această eroare şi, totodată, cum ar fi corect să fie scris în cuprinsul hotărârii.

Instanţa de judecată poate dispune, din oficiu, îndreptarea unei erori materiale dacă aceasta a fost determinată de grefier sau de către judecător.

Cererea se soluţionează de completul care a pronunţat hotărârea a cărei îndreptare se solicită.

Citarea părţilor se face numai dacă instanţa de judecată consideră necesar, în funcţie de cum are sau nu nevoie de anumite lămuriri, care pot fi date de către părţi.

Asupra erorilor sau omisiunilor, instanţa de judecată se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. În cazul admiterii cererii, îndreptarea erorii materiale se face în ambele exemplare ale hotărârii. Dacă nu se referă la erori materiale, ci la greşeli de judecată, cererea va fi respinsă.

Încheierea prin care a fost soluţionată cererea de îndreptare a erorilor materiale este supusă aceloraşi căi de atac (apel sau recurs) ca şi hotărârea a cărei îndreptare s-a solicitat.

În ceea ce priveşte lămurirea hotărârii judecătoreşti, legea procesual civilă prevede că această procedură se aplică în cazul în care sunt necesare lămuriri privind înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii.

Aşadar, se are în vedere caracterul neclar sau contradictoriu al menţiunilor din dispozitivul hotărârii respective.

Solicitare de clarificare

Partea interesată poate solicita instanţei de judecată care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul acesteia sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.

În practica instanţelor de judecată, s-a arătat că prin această procedură nu poate fi modificat dispozitivul hotărârii, ci doar acesta se clarifică pentru a se asigura posibilitatea punerii în executare, ori se înlătură dispoziţiile care, eventual, se contrazic.

Prin urmare, această procedură este pusă la dispoziţia părţii interesate atunci când din culpa instanţei de judecată, dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar, ceea ce poate determina dificultăţi la executare.

Spre deosebire de procedura îndreptării hotărârii (care poate fi efectuată şi din oficiu), lămurirea hotărârii poate fi dispusă numai la cererea părţii interesate.

Ca atare, instanţa de judecată nu poate dispune completarea, din oficiu, a propriei hotărâri, ci doar la cererea uneia dintre părţile din proces. Cererea de lămurire poate fi formulată oricând, dar numai până la declanşarea procedurii de executare silită. După acest moment, nu va mai putea fi formulată decât contestaţie la titlu, dacă sunt necesare lămuriri privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu. Cererea de lămurire se soluţionează de urgenţă de instanţa care a pronunţat hotărârea, cu citarea părţilor, în camera de consiliu.

Împotriva încheierii pronunţate se pot exercita aceleaşi căi de atac (apel sau recurs) ca în cazul hotărârii a cărei lămurire s-a solicitat.

Procedura completării hotărârii judecătoreşti civile are în vedere situaţia în care instanţa a omis să soluţioneze toate capetele de cerere cu care a fost învestită (principale sau accesorii) ori a omis să se pronunţe asupra unei cereri anexe sau incidentale, deşi partea nu a renunţat la judecata acestora.

Cererea de completare trebuie să se facă în acelaşi termen în care se poate declara apel sau recurs împotriva hotărârii, iar în cazul hotărârilor pronunţate în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare.

Cererea se soluţionează în regim de urgenţă, cu citarea părţilor, prin hotărâre separată.

Hotărârea pronunţată poate fi atacată cu apel sau recurs, ca şi hotărârea pentru care s-a solicitat completarea.

De precizat că, potrivit Codului de procedură civilă, îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea hotărârii judecătoreşti civile nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile prevăzute de procedurile sus-menţionate.

Citit 6873 ori Ultima modificare Marți, 14 August 2018 17:49

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.