În ziua de 30 octombrie, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, a fost trimis în judecată Vasilică Aurel (45 de ani), din Mândreşti, comuna Valea Mărului, judeţul Galaţi.
Acesta, după cum ne-a confirmat procurorul Sorin Leau (FOTO), purtător de cuvânt, este acuzat de comiterea infracţiunii de omor calificat. Mai grav decât această încadrare juridică a faptei sale o constituie realitatea că, de fapt, şi-a ucis propria mamă!
Vasilică Aurel a comis fapta în ziua de 10 octombrie a.c., la domiciliul în care locuia cu părinţii săi. Atunci, pe fondul consumului de alcool, V. A. i-a aplicat mamei Vasilică Ana, de 76 de ani, mai multe lovituri, cu pumnul, în zona feţei, după care a strâns-o de gât.
Biata femeie a murit, aşa cum se specifică şi în buletinul medico-legal, din cauza „asfixiei mecanice provocate prin comprimarea gâtului, a unor fracturi de coloană vertebrală cervicală şi hiperextensia coloanei vertebrale.”
Şi-a strâns mama de gât!
În acelaşi context dramatic e de reţinut şi amănuntul important că cel care a ridicat pumnul asupra mamei fusese de fapt înfiat la vârsta de un an şi nouă luni. Practic, părinţii adoptivi, Vasilică Ana-mamă şi Vasilică Aurel-tată, îi dăduseră copilului pe care l-au înfiat o şansă pentru viaţa ce o a avea în faţă.
Dar, aşa cum aflat de la procurorul Sorin Leau, situaţia familială a celor trei s-a degradat rău din momentul în care (acum cinci ani) băiatul adoptat s-a apucat de băutură. Nu lucra nicăieri, bea şi provoca scandal, aşa cum s-a întâmplat şi în fatidica zi de 10 octombrie.
În acea zi, părinţii au plecat la muncă la câmp, la adunat coceni de porumb. El, băiatul de 45 de ani, a rămas la băut cu doi vecini, până în jurul orei 13.
Când a ajuns acasă a început să facă scandal şi i-a pus pe fugă pe ambii părinţi. Mama s-a refugiat în grădină, iar tatăl său s-a dus la Poliţie să ceară ajutor.
Între timp, scandalagiul băut a ajuns-o pe mama adoptivă în grădină, lângă o glugă de coceni, a lovit-o cu pumnii, puternic, în faţă, scoţându-i mai mulţi dinţi. Apoi, a strâns-o de gât până a omorât-o.
În timpul cercetărilor şi-a recunoscut fapta şi, într-un fel, şi-a exprimat regretul. De fapt, aşa îşi manifestase recunoştinţa pentru gestul nobil al părinţilor adoptivi de a-i da şansa să nu fie singur pe lume.
Din păcate, prin consumarea unei astfel de drame, s-a mai verificat o dată înţelepciunea îndemnului de „a nu creşte şarpele la sân!”.
