Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Fii primul care postează comentarii!

Interogatoriul este mijlocul procedural prin intermediul căruia, la cererea persoanei interesate sau la iniţiativa instanţei de judecată, se poate obţine  mărturisirea persoanei adverse în procesul civil.

Reclamantul care doreşte să îşi dovedească acţiunea cu interogatoriul pârâtului poate să propună acest mijloc de probă prin cererea de chemare în judecată.

La rândul său, pârâtul are posibilitatea să solicite chemarea reclamantului la interogatoriu prin întâmpinare.

În anumite cazuri prevăzute de legea procesual civilă, instanţa de judecată poate să încuviinţeze administrarea acestei probe, chiar  şi în cursul procesului (ex., când necesitatea probei rezultă din modificarea cererii de chemare în judecată, administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii sau în cazul în care există acordul expres al tuturor părţilor). În exercitarea rolului său activ, instanţa de judecată poate dispune şi din oficiu luarea interogatoriului dacă apreciază că această probă este necesară pentru aflarea adevărului în cauza respectivă. În asemenea situaţie, instanţa trebuie să pună în discuţia contradictorie a părţilor necesitatea administrării acestei probe.

Luarea interogatoriului se face în condiţii diferite după cum partea interogată este persoană fizică sau juridică. În toate cazurile, persoana căreia i s-a încuviinţat luarea interogatoriului trebuie să formuleze în scris întrebările la care urmează să răspundă cealaltă parte. Aceste întrebări trebuie să se refere la fapte personale privind partea chemată să răspundă şi să aibă legătură cu procesul.

În vederea luării interogatoriului, persoana fizică se prezintă personal în faţa instanţei de judecată şi răspunde la întrebările formulate în scris de partea adversă. Aceste întrebări sunt adresate de către preşedintele completului de judecată.

În afara întrebărilor scrise, cu încuviinţarea preşedintelui, procurorul (când participă la judecată) sau partea adversă pot pune şi alte întrebări persoanei interogate.

De regulă, prin aceste întrebări se completează sau se lămuresc răspunsurile date la întrebările scrise.

Deoarece interogatoriul este o probă surpriză, persoana care răspunde la întrebări nu are voie să citească un răspuns scris (pregătit în prealabil), însă se poate folosi de unele însemnări, cu acordul preşedintelui de complet, când este vorba despre cifre sau denumiri.

În situaţia în care ambele părţi sunt prezente în instanţă la luarea interogatoriului, preşedintele completului de judecată, din oficiu sau la cererea unei părţi ori a procurorului, poate proceda la confruntarea părţilor. În funcţie de împrejurările cauzei, această confruntare se poate face atunci când judecătorul apreciază că este utilă pentru clarificarea unor contradicţii dintre declaraţiile părţilor. Întrebările pentru confruntare se adresează de preşedintele completului de judecată din oficiu sau la solicitarea părţilor.

Interogatoriul trebuie semnat pe fiecare pagină de preşedintele completului de judecată, grefier, de persoana care l-a propus, precum şi de persoana care a răspuns.

În ceea ce priveşte proba cu interogatoriul persoanelor juridice, statul şi celelalte persoane juridice de drept public, precum şi persoanele juridice de drept privat răspund în scris  la interogatoriul ce li se comunică odată cu cererea de chemare în judecată sau, după caz, cu întâmpinarea.

De la această procedură sunt exceptate societăţile de persoane (societatea în nume colectiv şi societatea în comandită simplă), ai căror asociaţi cu drept de reprezentare sunt citaţi personal la interogatoriu.

Interogatoriul care se comunică persoanei juridice trebuie să fie semnat de preşedintele completului de judecată, grefier, partea care l-a propus, precum şi de reprezentantul persoanei juridice care răspunde la interogatoriu.

În situaţia în care persoana chemată la interogatoriu, legal citată, refuză în mod nejustificat să se prezinte în faţa instanţei de judecată sau, deşi se prezintă, refuză fără motive temeinice să răspundă la întrebări, instanţa de judecată are posibilitatea să considere această împrejurare ca fiind o mărturisire deplină sau un început de dovadă în folosul persoanei care a propus interogatoriul.

Sancţiunea neprezentării persoanei la termenul stabilit pentru luarea interogatoriului sau a refuzului de a răspunde la interogatoriu se aplică doar în situaţia în care persoana respectivă nu poate justifica această conduită.

Citit 1231 ori Ultima modificare Luni, 18 Martie 2019 18:39

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.