* Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au cerut restituirea celor 40 de hectare care fac obiectul dosarului, pentru recuperarea prejudiciului de aproape 22 de milioane de euro
În dosarul "Aviasan", procurorii gălăţeni ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au stabilit că prejudiciul creat prin schimbarea proprietarului celor aproximativ 40 de hectare de teren s-ar ridica la 21.786.710 euro, echivalentul a 76.608.608 lei.
Suma nu este una de neglijat, motiv pentru care procurorii au pus sechestru asigurator pe bunurile care au mai rămas în proprietatea celor şase inculpaţi. De asemenea, DNA Galaţi a mai solicitat ca, la capătul unui proces penal, instanţa de judecată să dispună restabilirea situaţiei aşa cum era acesta înainte de a fi săvârşite infracţiunile ce au stat la baza preluării Aviasan din patrimoniul statului. Astfel, DNA a cerut anularea sentinţei civile din 2 aprilie 2007, a Judecătoriei Galaţi, pentru care anchetatorii au stabilit că ar avea la bază un act fals "executat" de fostul parlamentar Mihail Boldea, proaspăt eliberat din arest. DNA a mai solicitat ca magistratul să-i oblige pe "dobânditori şi subdobânditori să restituie suprafaţa totală de 396.122,22 metri pătraţi către Consiliul Local Vânători". De altfel, aceştia au fost menţionaţi atât în rechizitoriul de peste 400 de pagini, cât şi în lista martorilor ce vor fi citaţi în procesul al cărui termen este pe 13 decembrie, la Curtea de Apel Galaţi.
Ce spun avocaţii gălăţeni
Pentru a lămuri această situaţie, dată de aspectele dosarului penal supranumit „Aviasan”, am cerut părerea mai multor avocaţi, care ne-au făcut cunoscute punctele dumnealor de vedere vizavi de coordonatele date de legea penală în care trebuie să se înscrie o astfel de situaţie.
Avocat Ion Popa, decanul Baroului Galaţi: „În acest caz, vorbim de o solicitare de restabilire a situaţiei anterioare, prevăzută de articolul 348 din Codul de procedură penală. Pentru asta trebuie să se dovedească faptul că actele de vânzare-cumpărare încheiate sunt anulabile, respectiv că dobânditorii terenurilor au fost de rea credinţă. La acest lucru se ajunge prin anularea actelor de vânzare-cumpărare, lucru solicitat de procurorii DNA prin rechizitoriu. În vederea pronunţării soluţiei legale, respectiv că dobânditorii sunt de rea credinţă, instanţa urmează să-i citeze şi să stabilească pe bază de probe dacă se impune sau nu anularea contractelor de vânzare-cumpărare”.
Avocat Didel Bujeniţă: „Nu se va realiza nicio confiscare. Terenul care este în proprietatea inculpaţilor ar putea fi luat dacă se dovedeşte că sunt vinovaţi, dar tot ce a fost vândut unor subdobânditori nu are cum să fie confiscat. Ei nu au nicio calitate procedurală. Nu s-ar putea încuviinţa confiscarea pe alte suprafeţe decât pe cele care le aparţin inculpaţilor”.
Avocat Beatrice Martiş: „Din punctul meu de vedere, părţile care sunt implicate şi sunt cumpărători de bună credinţă sunt victime ale sistemului de drept. Se pune întrebarea cine va plăti toate acestea şi, de asemenea, cine este partea vătămată? Statul, dacă era proprietar, de ce nu a intervenit la momentul respectiv. Nu contează ce a făcut fiecare, dacă a făcut sau nu va stabili instanţa, dar cumpărătorii au fost prejudiciaţi şi trebuie să fie despăgubiţi. Cartea funciară este buletinul de identitate al unui teren. Aceasta a fost instituită în 1996, prin modificările aduse atunci Codului Civil. De ce acest teren nu a fost intabulat? Cred că vinovatul moral este cel care a avut terenul în folosinţă şi nu l-a intabulat. Acum, în acest caz, statul ar trebui să-i despăgubească pe cei de bună credinţă. Potrivit legii, însă, ei ar trebui să introducă acţiuni după ce acest dosar penal va fi soluţionat definitiv”.
Avocat Vasile Micu: „Din punctul meu de vedere, în acest caz trebuie să se soluţioneze întâi latura penală. Abia după ce se va stabili cine se face vinovat şi de ce, va fi atrasă şi răspunderea lor delictuală, după care va urma şi latura civilă. Fără a fi vinovaţi, nu le poţi cere să restituie ceva”.
Avocat Florentin Diveică: „DNA poate cere doar un sechestru asigurator şi doar dacă are legătură cu inculpatul/inculpaţii. Nu poţi să iei ceva de la cineva care nu are nicio legătură cu acest dosar. Poţi să confişti tot ce este al inculpaţilor, dar asta o dispune judecătorul, la finalul procesului, în funcţie de participaţia infracţională a fiecăruia dintre inculpaţi. Din punctul meu de vedere, nu vorbim de o confiscare, ci de cel mult un sechestru
