Izbucnit în urmă cu 11 ani, "scandalul Ghimpu" are o continuare la Tribunalul Galaţi. Firma care a achitat o bună parte din prejudiciul stabilit de instanţele gălăţene le cere acum magistraţilor să lămurească, odată pentru totdeauna, cât din pagubă trebuie, de fapt, să achite.
Acest dosar, care în esenţă este unul civil, a ajuns la Secţia Penală, pe masa judecătorilor care au dat decizia ce trebuie acum limpezită. Lămurirea acestei hotărâri penale deschide însă drumul şi pentru alţi gălăţeni aflaţi în aceeaşi situaţie. Este vorba despre oameni implicaţi în dosare alături de alţi indivizi, care au fost nevoiţi să achite singuri un prejudiciu, pentru că ceilalţi nu aveau nimic în proprietate.
Revenind însă la dosarul "Ghimpu", se pare că 11 ani nu au fost de ajuns pentru ca acest subiect să se închidă definitiv. Şi astăzi, foştii inculpaţi, care şi-au achitat „datoria penală” făcând puşcărie, sunt citaţi pentru a veni la Tribunalul Galaţi, acolo unde firma Security WBC a acţionat în judecată Combinatul, care, printr-un executor, i-a luat din conturi 90.000 din lei, pe motiv că răspunde în solidar cu foştii inculpaţi. Suma este departe de a acoperi debitul, care între timp a crescut la peste 150.000 de lei.
Dosarul penal, înregistrat la Judecătorie în 2004, s-a finalizat, la Curtea de Apel, în octombrie 2011, şi a stabilit, dincolo de condamnările inculpaţilor, că paguba este de 86.632,26 de lei. Executorul a plecat de la această sumă şi a actualizat-o la 150.246,26 de lei. Dintre cei nouă „eroi” ai poveştii penale, unul a fost achitat, astfel că în cursa achitării pagubei au rămas doar opt persoane. Executorul a ţinut cont de acest lucru şi a scris în dosarul care se judecă acum la Tribunalul Galaţi că persoanele "rămase în cursă" răspund în solidar cu societatea Security WBC. „Potrivit articolului 1042 din vechiul Cod civil, creditorul unei obligaţii solidare se poate adresa aceluia care va voi dintre debitori, fără ca debitorul să poată opune beneficiul diviziunii”, a scris executorul în motivarea acţiunilor sale. Cu alte cuvinte, el a ales ca firma responsabilă să achite tot prejudiciul, pentru că legea îi permite acest lucru.
Doar două persoane erau angajate la WBC
La rândul său, societatea Security WBC a explicat Tribunalului că, potrivit deciziei penale rămasă definitivă în octombrie 2011, răspundea în solidar doar cu inculpaţii care la momentul săvârşirii faptei îi erau angajaţi, respectiv Constantin Ghimpu, care a fost unul dintre directorii firmei, şi Georgiana Buchler, care era atunci agent de pază. Pentru aceştia, ar fi avut obligaţia să achite 39.862 de lei, în calitate de angajator, ceilalţi şase inculpaţi neintrând în această ecuaţie. Acesta a fost punctul de vedere al Security WBC, în total dezacord cu cel al executorului, care i-a băgat pe toţi condamnaţii sub aripa plătitoare a firmei.
Frustarea Security WBC se pare că vine şi din faptul că a achitat, după cum spune, mai mult, dar şi pentru că, lunar, stă sub spectrul blocării conturilor dacă nu achită restul până la 150.000 de lei. „Şi, totuşi, societatea fiind de bună credinţă şi nedorind să suporte popriri pe conturi care să-i perturbeze grav activitatea, a achitat mai mult decât suma care îi revenea, 90.000 de lei. Solicităm lămurirea înţelesului, întinderea şi aplicarea dispoziţiilor pe latură civilă”, arată Security WBC, în acţiunea depusă iniţial la Secţia Civilă a Tribunalului. Mai mult, societatea a identificat trei dintre cei opt inculpaţi, împotriva cărora să se îndrepte pentru a-şi recupera suma. Asta pentru că deţin terenuri, maşini şi case. Firma a făcut cerere de sechestru asigurator pe bunurile lui Constantin Ghimpu, Remus Pungan şi Valentin Tudorache. „Considerăm că este profund ilegal să suportăm în continuare executarea silită şi să fim ameninţaţi constant cu poprirea conturilor pentru sume pe care nu le datorăm”, arată cei de la firma de pază.
Decizia, plimbată de la o secţie la alta
Magistraţii de la Secţia Civilă a Tribunalului au hotărât că nu este de competenţa lor şi au trimis dosarul la Secţia Penală, care a ajuns exact pe masa celor care au dat decizia rămasă definitivă. Practic, judecătorii trebuie să-şi lămurească acum soluţia dată în 2011.
Interesant este că instanţa nu a putut să treacă la judecarea cauzei din cauză că o parte din foştii inculpaţi nu mai sunt de găsit. Lucru de aşteptat, în condiţiile în care aceştia sunt liberi. Magistraţii au stabilit, în această lună, ca următoarea întâlnire să aibă loc pe 13 februarie.
Constantin Ghimpu, fost şef al pazei Combinatului, a dat numele dosarului penal în care a fost implicat graţie funcţiei pe care a deţinut-o, dar şi a lucrurilor pe care le-a spus de-a lungul cercetării judecătoreşti. Scandalul s-a estompat după 2011, când Curtea de Apel a decis definitiv că unul dintre cei nouă inculpaţi este achitat de toate acuzaţiile, iar ceilalţi au primit condamnări cu suspendare, după ce în 2004 au stat circa nouă luni în arest. Fostul şef al pazei Combinatului a fost acuzat de procurori că împreună cu o grupare a sustras două rulouri din tablă, care ar fi valorat circa 100.000 de lei. Ghimpu a susţinut tot timpul că acest dosar i-a fost înscenat şi că s-ar fi dorit îndepărtatea lui de pe platforma siderurgică, pentru că ştia prea multe despre furturile care aveau loc. Fost angajat al „doi şi un sfert”, Ghimpu avea informatorii săi, iar unul dintre aceştia a căzut şi el în dosar. Daniel Bejan a reuşit iniţial să fugă din vizorul anchetatorilor, luând legătura prin intermediul presei cu publicul gălăţean. Acesta a fost prins mult mai târziu şi adus, în 2010, din Italia. Scandalul, foarte mare la momentul izbucnirii sale, s-a finalizat cu condamnări pentru opt inculpaţi. În ciuda acestui aspect, nici acum, după mai bine de un deceniu, nu se poate spune că dosarul "Ghimpu" s-a terminat.
Citeşte şi: Punct final în "dosarul Ghimpu" după şapte ani
