De regulă, hotărârile pronunţate în procesul civil în primă instanţă pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel. Codul de procedură civilă indică elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de apel, şi anume:
- datele de identificare ale părţilor (numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul, precum şi codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în Registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar);
- indicarea hotărârii atacate;
- motivele de fapt şi de drept pe care este întemeiat apelul;
- probele solicitate în susţinerea apelului (înscrisuri, martori, interogatoriu, expertiză, etc.);
- semnătura părţii care declară apelul sau a mandatarului acesteia.
Cererea şi motivele de apel se depun la instanţa de judecată a cărei hotărâre se atacă în atâtea exemplare câţi intimaţi sunt, plus un exemplar pentru instanţă.
În cazul în care intimaţii au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calităţi procesuale, pentru aceştia se va depune un singur exemplar, alături de exemplarul pentru instanţă.
Apelul se soluţionează de instanţa de judecată ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată.
Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă prin lege nu se prevede altfel (ex.: ordonanţa preşedinţială poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la pronunţarea hotărârii, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea acestora).
Termenul de apel se calculează pe zile libere, adică nu se ia în calcul nici ziua în care începe să curgă şi nici ziua în care termenul se împlineşte.Dacă se sfârşeşte într-o zi nelucrătoare, termenul se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
Exceptând situaţiile în care apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, expres prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, sau de legile speciale, taxa de timbru pentru apel este, în principiu, jumătate din taxa achitată la prima instanţă. Chitanţa care atestă plata taxei judiciare de timbru trebuie să fie anexată cererii de apel, sub sancţiunea anulării apelului ca netimbrat sau insuficient timbrat.
Cu toate acestea, lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate în apel.
