Cererea de partaj succesoral judiciar trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:
- datele de identificare a părţilor (numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa acestora, codul numeric personal etc.);
- numele şi prenumele defunctului, locul şi data deschiderii succesiunii;
- numele şi prenumele persoanelor îndreptăţite la moştenire cu precizarea, eventual, a cotelor părţi cuvenite fiecăreia;
- averea succesorală (bunurile mobile şi imobile care urmează să fie împărţite), valoarea acestor bunuri, locul unde se află şi persoana care le deţine sau le administrează;
- motivele de fapt şi de drept pentru care se solicită partajul succesoral;
- probele în dovedirea cererii: înscrisuri (acte de stare civilă, certificatul de stare civilă, certificatul de moştenitor, dacă există, acte privind exercitarea dreptului de opţiune succesorală, titluri de proprietate pentru bunurile succesorale etc.), interogatoriu, martori, expertiză judiciară pentru identificarea şi evaluarea bunurilor, precum şi pentru stabilirea modalităţii de ieşire din indiviziune, a loturilor şi sultelor corespunzătoare, expertiză contabilă etc.;
- semnătura reclamantului sau a reprezentantului acestuia.
Înainte de sesizarea instanţei de judecată, reclamantul trebuie să se adreseze notarului public pentru a verifica evidenţele succesorale prevăzute de Codul civil.
După efectuarea acestei verificări, notarul eliberează o încheiere pe care reclamantul trebuie să o anexeze cererii de chemare în judecată.
De menţionat că în situaţia în care succesiunea include şi un bun imobil, reclamantul va depune la dosar extrasul de carte funciară sau, dacă imobilul nu este înscris în cartea funciară, certificatul care atestă acest fapt.
Indiferent de valoarea bunurilor succesorale, cererea de partaj se depune la judecătoria în a cărei rază teritorială se află ultimul domiciliu al defunctului.
Taxa judiciară de timbru se calculează potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
