Singura şansă/calitate a lui Unu este că nu are Doi. Nici în capătul acesta, nici în capătul celălalt. Adică nu are nici minus Doi, nici plus Doi. Ori, mai corect zis, Unu nu are capete. Sau are o infinitate de capete, însă toate sunt pe dinăuntru. Dar asta nu înseamnă că are mijloc. Nu are, n-are cum să aibă, fiindcă Însuşi este mijloc Sieşi, dar şi celor care cred în El ca fiind şef peste toate văzutele şi nevăzutele din Alcătuirea Ne/cunoscutului indiferent. Oriund ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Motto: "dacă vrei să ajungi aici, trebuie să pleci de acolo             numai când partea cealaltă stă în capătul cestălalt"                                                              (Iolanda Cremene)(!) nu te mai căţăra, nu te mai suişi nu mai râvni să ajungi la orizont -acolo se află marginea ceruluişi tot acolo se află şi marginea pământului ...

Merg printre tarabele Târgului de Carte. Sunt titluri foarte multe. Edituri, aşijderea. Din ce în ce mai puţini oameni cumpără din ce în ce mai puţine cărţi, chiar dacă-i aglomeraţie. Pentru că, evident, alde gură-cască încurcă lumea. Unii/unele, dacă tot pierd vremea printre cărţi, au şi câinii cu ei/ele, să-i aerisească şi să-i plimbe printre Hafez şi Khayyam. Cumpără doar împătimiţii lecturii, aceiaşi împătimiţi de anul trecut, de acum doi ani, dintotdeauna ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii despre Maria" Motto: ”vai de capul creierului meu!” - (Nichita Stănescu) (!) de mii de ani, în ceastă lume surdă, Maria suflă celor care cântă, nu ia nimic pe slujba ei, dar crede că osteneşte într-o viaţă sfântă (!) (!) au fost concerte multe, doar concerte de ajutor, de muzică divină, şi n-a lipsit Maria niciodată, doar spectatorii au uitat să vină (!) (!) din cuşca ei, Maria nici nu poate să vadă că e nimenea în sală, sufl ...

Vecinul de la 3,14 are aproape de toate, însă nu are loc de muncă. În acest sens, seamănă cu foarte mulţi, din ce în ce mai mulţi, care nu au unde pleca şi, în consecinţă, nu au de unde veni. Bibicul, că-i bibic notoriu, porneşte mereu de acasă cu nevasta şi automobilul, dar nu spre nu ştiu care fabrică, ci la nişte întâlniri simandicoase, unde (se) prezintă tot felul de fleacuri cosmetice, vestimentare şi de bucătărie. După cum îl aud în timpul somnului, ştie o gro ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Motto:"am să rămân același până când/ ce e al meu va fi numai al meu/ -  jocul e trist și zarul e rotund: ce ochi albaștri are dumnezeu!"                                                                            (Iolanda Cremene)(!) se uită la mine numai cu un ochi albastru -celălalt ochi albastru îi lipseşte (!)(!) mă apropii de ea, s-o văd mai bin ...

Când moare o mamă, orice mamă din această lume cu ne/muritori de vază şi de rând, nu putem vorbi ca despre o moarte oarecare. Aşadar, dincolo de semnificaţia, importanţa şi necesitatea acestui eveniment, se cuvine să-i vedem o cauză (mai) înaltă şi un efect aidoma, se cuvine să căutăm şi să găsim măcar acum frumuseţea cestor două silabe identice şi foarte simple în alăturarea, alcătuirea, rostul şi rostirea lor. Desigur, de la apariţia vieţii şi Morţii pe Rotund ...

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" (!) nici eu nu am, nici tu nu ai/ - toţi au de toate, şi nu cântă -dar ştiu să dau şi ştii să dai/ ton la CUVÂNT şi la CUVÂNTĂfiindcă vreau, fiindcă vrei/ să scoatem linişti din vioare,din foaie verde pentru cei/ care-n secunda următoarese pot usca şi pot muri-n/ vacarmuri şi-n degringolade,în "pleacă-ncolo, n-ai amin!",/ în "treci încoace, nu se cadesă fii deasupra, să fii sub.../ doar sclav al gamelor minore,punct ...

Nu pot să nu-mi amintesc un spectacol absurd, caraghios şi jucat zilnic pe străzile bietului Galaţi cu un morman de inteligenţi pasteurizaţi în frunte. Nu pot să nu scriu ceea ce şi dumneavoastră sunteţi obligaţi să "admiraţi" în fiecare zi prin cartierele noastre nenorocite, huruind de manele şi îmbâcsite de grătarele purtătorilor de şlapi şi tatuaje "seducătoare". Văd că şi dumneavoastră vedeţi, dar nu ziceţi nimic. Tăceţi chitic, mergeţi pe burtă, vă doare-n ...

Din colecția "Cele mai clare poezii cu Lorelai" ȘI MĂ SIMT VINOVAT, inutil şi stingher ca un cerc fără Pi, fără nord, fără sud - oare ce ţi-am făcut, doamnă floare de colţ? doamnă moară de vânt, oare ce ţi-am făcut? și murdar, şi banal, şi aiurea pe drum, şi de toate uitat, poreclit, rupt şi strâmb - doamnă floare de tei, oare ce ţi-am făcut? oare ce ţi-am făcut, doamnă floare de câmp? oare sunt fierul vechi, fierul trist, fierul mort lângă cercuri mai reci ...