NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

ascultă, fă, (ne)cugetato:/ să nu te mai gândeşti la mine, să nu mă mai visezi vreodată,/ să-ţi iasă chipul meu din cap, eşti o urâtă, eşti o proastă,/ însă te legi de orişicine, îmi spui vârtos, în orice clipă,/ că de prezenţa ta nu scap (!) ascultă, fă, (ne)cugetato:/ am…

acum deschid abecedarul de atunci - parcă deschid o carte veche cu porunci, parcă mă văd în banca mea,/ cu ochii înspre dumneata, cum te ascult cu vorbe tainice şi lungi despre ce-a fost, despre ce este şi va fi frumos şi sfânt în orice noapte şi-orice zi, despre candoare…

nişte ţărani se duc la vale/ - nişte ţărani foarte puţini - iar eu îi strig să se întoarne/ căci fără ei n-am rădăcini !!! fără ei ţara se răstoarnă,/ se-mpiedică şi dă în gropi, greierii plâng lângă vioare/ şi licuricii sunt miopi !!! absenţa lor pecetluieşte/ tristeţea bobului de…

îţi mulţumesc distinsă doamnă/ ce pot să fac ce pot să spun mă pun pe focul amăgirii/ mă scad şi cred că mă adun îmi lustruiesc vremelnicia/ prin care trec mut surd şi chior îmi număr steaua fără nume/ cred că mă-nalţ însă cobor mă joc şi pun pariu pe…

nici nu regret şi nici nu sper:/ aşa mă protejez de moarte - suntem convivi întru vecie,/ tovarăşi drepţi, la cataramă, la rău, la bine... fiecare/ chiar s-ar jertfi, la o adică, numai să fie în folosul/ aproapelui, când se abate pe casa noastră vro furtună/ şi răscoleşte şi destramă…

Îmi umblă prin minte momentul/ sublim, de la prima muşcare, atunci, pe imaşul cu greieri,/ cu vaci şi viţei la-ntâmplare, când viaţa-mi părea bagatelă/ şi floare de câmp la ureche, când mintea-mi fugea prin coclauri,/ ca vaca muşcată de streche! Îmi umblă şi-mi face aleanuri/ şi pofte mai dulci, mai…

îţi mulţumesc pentru că mi-ai umplut ulciorul şi pentru că ai stat sub sub același cer, alăturea de mine, până când mi-am potolit cea mai lungă şi cumplită sete, până când am înţeles că un astfel de bine este egal cu smulgerea din braţele celei care se repede să-şi domolească…

STÂLP DE ILUMINAT PUBLICUL, stă continuu şi singur şi neobservat din zori până-n seară, dar nu se văicăreşte niciodată, nu ştie decât că trebuie să nu moară, nu ştie decât că trebuie să-și facă datoria fără vro răsplată, nu cere nici de foame, nici de sete – nici măcar nu…

Ce plop înalt! – dacă mă sui în el,/ ajung la cer, buimac şi mititel! E cerul unu! – strigi din urma mea – / mai ai de mers în sus şi-ncă ceva! Şi-ncă ceva – şi dau de cerul doi.../ abia mai văd cărarea înapoi!) La cerul trei, încep…

(!) toată viaţa ai scris şi ai dat lucrare scrisă la scriere, adică la scrierile scriitorilor pe care i-ai citit, însă niciodată nu ai putut să treci pragul clasei următoare, şi niciodată n-ai aflat de ce se sinucid cei care se sinucid, şi de ce trăiesc mult cei care nu…

(!) mai mult ca sigur, vine dinspre partea de sud a moldovei de nord şi-mi bate la poartă şi-mi spune că trebuie chiar acum să mă pregătesc şi să mă gătesc şi să iscălesc primul acord cu direcţia şi sensul ultimului drum fără de care nu se poate nădăjdui şi…

(!) hai, blânda mea singurătate,/ hai, lunga mea deşertăciune, du-mă acolo, cât mai este/ la miazănoapte miazăzi, să rostuiesc eternitatea/ şi să bat clopotul, să sune de îndurare pentru clipa/ în care totul va pieri (!) (!) hai, reverie-ntârziată,/ fereşte-mă de spăimântare, ia-mă de-aici, du-mă departe,/ numai tu ştii unde…