Alexandru Graur, lingvist și savant român de origine evreiască, s-a născut pe 9 iulie 1900, la Botoșani. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, în 1922. În anii 1924-1929, a studiat la Paris, luându-și doctoratul. Revenit la București, în anii 1941-1944, a înființat și a fost director al Liceului particular evreiesc. A mai deținut funcțiile de profesor la Universitatea din București, decan al Facultății de Filologie și director al Editurii Academiei ...

Compozitorul italian Ottorino Respighi s-a născut pe 9 iulie 1879, la Bologna. Tatăl său era profesor de pian şi l-a învățat bazele interpretării la pian și vioară. Respighi a urmat apoi cursuri de vioară și violă la Liceul Muzical din Bologna, dar și de compoziție, timp de 7 ani. Printre primele sale compoziții s-au numărat "Piccola Ouverture" și "Preludio" pentru orchestră. În 1900, a acceptat rolul de violonist principal în orchestra Teatrului Imperial rus din Sankt Peter ...

Generalul militar Ferdinand Adolf Heinrich August Graf von Zeppelin s-a născut pe 8 iulie 1838, la  Konstanz, Marele Ducat de Baden. Din 1853 a urmat Politehnica  la Stuttgart, în 1855 a devenit cadet al Școlii Militare de la Ludwigsburg și apoi și-a început cariera de ofițer al armatei în armata din Württemberg. În 1858, a început să studieze știința, ingineria și chimia la Tübingen.În 1865, Zeppelin a fost numit adjutant al regelui Württemberg și, în calitate de ofițer d ...

Percy Bysshe Shelley, unul dintre cei mai importanți poeți ai romantismului englez, s-a născut pe 4 august 1792, la Horsham, Anglia. După educaţia timpurie, făcută acasă, în privat, Shelley a continuat studiile la Sion House din Brentford, în 1802, şi apoi la Eton College, în1804.Faima i-au adus-o poemele clasice ”Oyzmandias”, ”Odă vântului de apus”, ”Odă unei ciocârlii” și ”Mascarada anarhiei”, care sunt printre cele mai populare și cele mai lăudate poeme de l ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Se-ntorc plecaţii... uite-i, coboară, suie-ncoace,cu toate cele bune, şi rele, şi rapace,şi drepte, şi murdare, şi clare, şi haihui,şi cară (fiecare) o cruce: crucea lui...!Şi-o cară (fiecare) cum a-nvăţat, cum poate:frumos, urât, cu grijă, pe faţă şi pe spate,şi-ajunge (fiecare) n-ogradă, ostenit,şi-şi vâră crucea-n brazdă, la prins şi la-ncolţit!Se prinde, încolţeşte, dă-n frunză, dă în floare,şi-o las ...

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" De când îl ştiu, ZICE CĂ-I CEL FĂRĂ FOLOSşi fără haz... şi nu mai vrea să treacă printrece se numeşte relativ şi absolut,nici să rămână, nici să iasă, nici să intre!Cum să rămână-ntr-un aicea ordinar?de ce să plece din acest infern - [pe care(l)-a călărit spre-un paradis plictisitor] -pe care (încă) tot mai stă (frumos) călare?Unde să intre... când e-o poartă-n faţa lui,pe care vede "stai", "pericol", "inte ...

Asta au făcut părinţii mei şi ai unor dumneavoastră: n-au stat cu mâinile-n sân şi-n buzunare, dar nici nu s-au apucat de tâlhărie. Au rămas, ca să zic aşa, "extremişti de centru". Şi, odată cu înaintarea în vârstă, odată cu cea coborâre a bătrâneţii în firea lor ne/răbdătoare, s-au suit în taina cărţilor şi în unghiurile/ungherele cu amintiri din podul caselor, dar şi pe liniile din ce în ce mai clare ale amintirilor din podul palmei. În ultima parte a vieţi ...

Cel de Sus asistă neputincios la ticăloşenia şi ticăloşirea celor de Jos, fie ei atei calificaţi ori bigoţi, fie ei mieluşei ori fanatici ai nu ştiu cărui cult. Mitocănia a umplut toate paharele, mai ales în Galaţi, dacă nu cumva în toată România. Doar pe ici, pe colo, prin amărâtele noastre sate, mai vezi câte un strop de respect, mai vezi câte un om chinuindu-se să ţină dispreţul la distanţă de comunitate. Apetitul balcanismului pentru rău şi urât, asociat cu şt ...

Da...între cele două războaie mondiale, când Majestatea ne era în frunte, părinţii mei şi ai unor dumneavoastră nu umblau cu floare la ureche şi nu căutau potcoave de cai morţi, nu mizau pe noroc şi pe baliverne debitate de năimiţii şi mincinoşii de atunci. Nu aşteptau pere mălăieţe. Nu se uitau în sus şi nu se rugau de mană cerească. Aşa, cu toate greutăţile materiale şi spirituale, munceau până-i strângea glia-n braţe...de bucurie. Cocoana Sărăcia sclipea şi ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Motto: "Nu e păcat/ ca să se lepede/ clipa cea repede/ ce ni s-a dat?" (Mihai Eminescu - Stelele-n cer) Aceasta-i clipa cea ne/fastă a plecăriispre-ncoace: CLIPA COBORÂRII ÎN LUMINĂde alt/ceva ne/cunoscut, de alt/cevane/aşteptat, ne/răbdător...să nu mai vinăîntr-un prezent care se naşte, stă şi moarecât ai clipi, fără-napoi, fără-nainte,exact cât ţine veşnicia dintre douăalăturate, reci şi singure morminte! În ...