Deschis la Galeriile de Artă "Nicolae Mantu", Salonul de iarnă al Filialei Galați a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR), ediția 2024-2025, reunește pe simeze lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă, instalație și pictură satirică, semnate numai de membrii titulari și stagiari ai acestei organizații locale a creatorilor din domeniul artelor vizuale, urmând ca pentru artiștii profesioniști neafiliați (licențiați, masteranzi, doctoranzi) și neprofesioniști să se organizeze o a doua etapă a Salonului. Măsura a fost luată de noua conducere a filialei, pentru a da posibilitatea de participare la această importantă manifestare a unui număr mai mare de plasticieni și pentru "evitarea aglomerării lucrărilor".
Lucrările expuse, prin varietatea tematică și stilistică, prin diversitatea tehnicilor și materialelor de realizare artistică, evidențiază un potențial creativ superior, fapt care îndreptățește aprecierile de care filiala gălățeană se bucură pe plan național și nu numai, premiile, mențiunile și diplomele de excelență conferite de-a lungul anilor unor plasticieni de aici la diferite expoziții-concurs, bienale și trienale din țară și din străinătate.
Peisaje şi naturi statice, în pictură şi grafică
Genul peisajului poate fi urmărit și de această dată în creația mai multor pictori și graficieni. Gheorghe Miron prezintă un aspect al sfârșitului toamnei și începutului iernii localizat în interiorul unei păduri, unde albul puținei zăpezi căzute se armonizează cu verdele pal și ruginiul frunzelor copacilor a căror înălțime și ramuri abia lasă loc să se vadă cerul opac. Secvențe hibernale descoperim și în pânza Ioanei David, în care predomină griurile colorate, așezate pe suprafața pictată în tonuri de mare sensibilitate, ca și în lucrarea lui Horia Suceveanu, construită pe contrastul alb - albastru închis. Sterică Bădălan încântă cu o imagine panoramică a Galațiului și a apei fluviului surprinsă de lângă Turnul de Televiziune. Jana Andreescu a ipostaziat silueta unui edificiu urban cu o arhitectură interesantă, văzută printre ramurile unui copac ce se întind aproape suprarealist pe toată suprafața spațiului plastic. Lavinia Antonia Coșovliu evocă un peisaj montan, oprindu-se asupra exteriorului unei clădiri impozante din Bușteni, în timp ce Marinela Simiraș, într-o vădită notă lirică, găsește echivalențe plastice pentru a sugera priveliștea unei minunate grădini. Un peisaj de o deosebită frumusețe, evocator al atmosferei de basm a meleagurilor maramureșene descoperim în tabloul Lilianei Jorică Negoescu, realizat în tehnică mixtă (tempera, tuș, pastel pe hârtie), ca și în compoziția metaforică, o adevărată simfonie cromatică, a lui Sava David, ingenioasă plăsmuire pentru exprimarea cadrului poetic al unei păduri de mesteceni. Lucrări reprezentând peisaje și naturi statice (și acestea fragmente din natură) sunt semnate și de Valentin Popa, Miruna Cărăușu, Tudor Șerban, Corina Năvălici, Liliana Tofan, Cristiana Ștefania Culiță, Gabriela Badea și Gabriela Moisi-Alexandrescu. Ele conțin imagini tonifiante, create în stilul individual al fiecărui artist, în stare să emoționeze și să facă sufletul să vibreze la un înalt diapazon.
Figura umană, prezentă în multe compoziţii
Figurativ prin excelență, Nicolae Cărbunaru abordează de această dată compoziția abstractă, urmărind ca prin formele create și cromatica folosită să exprime stări echivalente unei descărcări sufletești („Defulare”). Tot în zona abstractă se situează și lucrarea lui Tudor Ioan, remarcabilă prin sonoritatea materiei picturale intense și formele înscrise în spațiu printr-o mișcare gestualistă a pensulei („Între pământ și cer”).
Figura umană, atât feminină cât și cea masculină, este motivul din portretele semnate de Olimpia Ștefan, Raul Popa, Olesea Albu, Cosmin Saulea, Daniela Florentina Oană, Claudiu Radu, autoportretul Anei Maria Cocoș și compozițiile aparținând plasticienilor Cornel Corcăcel, Teodor Vișan, Ștefan Axente, Xenia Botea și Gabriela Georgescu. Chipul copilei din lucrarea Olimpiei Ștefan emană candoare, lumină, bucurie; figura tinerei din desenul în cărbune a lui Raul Popa, de o claritate clasică, este enigmatică; Ana Maria Cocoș și-a proiectat chipul pe un fundal cu o lebădă neagră, „rara avis” specifică continentului australian, simbol al imprevizibilului, al unui fapt sau eveniment care nu pot fi explicate decât după producerea lor; violonista imaginată de Olesea Albu este o făptură angelică; bărbatul portretizat de Cosmin Saulea are trăsături ferme, exprimă bărbăție, tărie de caracter. Iisus Hristos din desenul Danielei Florentina Oană este configurat dramatic, într-un stil expresionist, imaginea chipului fiind expresia chinurilor la care a fost supus, culminând cu execuția prin răstignire. Cornel Corcăcel și-a construit personajul din „Regele negru” cu multe elemente de detaliu ale fizionomiei și vestimentației, conferind lucrării o vădită notă ironică; „Balerina” lui Teodor Vișan constituie o adevărată pledoarie pentru grația și delicatețea feminină, pentru armonia mișcării. Diferită într-un fel de pictura cu care ne obișnuise este lucrarea „Zbucium” a Gabrielei Georgescu, unde tușele în zigzag continuu din prim-plan, trasate cu o pensulă lată, ce și-a lăsat aproape sculptural urmele, ca și personajele configurate fragmentar creează o atmosferă agitată, de frământare adâncă.
Mai puţine lucrări de sculptură
Sculptura, mai puțin reprezentată, prilejuiește întâlnirea cu lucrări care aparțin lui Denis Brânzei, Mugurel Vrânceanu, Eduard Costandache și Lucian Ilie Jităriuc; arta decorativă este prezentă prin compozițiile din material textil realizate de Sorina Fădor Vădeanu și Simona Pascale, instalația o are ca autor pe Andreea Costandache, iar Florian Doru Crihană, în pictura sa cu caracter satiric, o înfățișează pe celebra soprană Leontina Văduva într-o ipostază din opera „Romeo și Julieta”, lucrarea făcând parte din seria „Leontina Văduva și marile scene ale lumii”, care a constituit tema expoziției cu același titlu deschisă de artist la Muzeul Municipiului București - Palatul Șuțu și Muzeul Brăilei „Carol I”.
Manifestare variată tematic și stilistic, reunind lucrări diverse ca viziune și tehnici de realizare, Salonul de iarnă constituie un act de cultură prețios, care evidențiază preocupările și realizările recente ale plasticienilor de la Dunărea de Jos, strădania acestora de a fi în pas cu evoluția artei naționale și, bineînțeles, a celei internaționale.
Expoziția, de pe urma căreia iubitorii de frumos vor avea numai de câștigat, rămâne deschisă până pe 16 ianuarie 2025.
Foto 1 - Teodor Vişan - "Balerina"
Foto 2 - Cornel Corcăcel - "Regele de negru"
Foto 3 - Raul Popa - "Misterios"
Foto 4 - Ana Maria Cocoş - "Obsesia perfecţiunii (Lebăda neagră)"
Foto 5 - Olimpia Ştefan - "Nicola"