Este opinia unei cercetătoare din America. Un studiu sociologic comparativ făcut după reunificarea Germaniei din 1990 constata că femeile din fostul regim socialist avuseseră de două ori mai multe orgasme decât semenele lor care trăiseră în capitalism.
Cercetătorii au rămas uluiţi de această disparitate între satisfacţia sexuală declarată, cu atât mai mult cu cât est-germancele trebuiau să meargă şi la serviciu, să se ocupe şi de treburile casei. În schimb, femeile din Germania de Vest - multe dintre ele - stăteau acasă şi se bucurau în plus de tehnologia casnică produsă de economia capitalistă înfloritoare. Numai că ele aveau parte de mai puţin sex, în orice caz de mai puţin sex care să le aducă satisfacţie, decât femeile care stăteau la coadă pentru hârtie igienică, se arată într-un articol publicat în „New York Times”, sub semnătura lui Kristen R. Ghodsee, profesoară la Universitatea Pennsylvania, o specialistă în studii ruse şi est-europene, autoare a numeroase cărţi despre comunismul european şi urmările lui.
Cea mai recentă dintre aceste cărţi se numeşte „Red Hangover: Legacies of 20th-Century Communism” (Mahmureala roşie: moştenirile comunismului din secolul al XX-lea).
Stereotipuri dintr-o lume închisă
Când americanii se gândesc la comunismul din Europa de Est, ei îşi imaginează restricţiile de călătoriile, peisajele terne ale blocurilor de beton, bărbaţi şi femei stând la cozi interminabile în magazine cu rafturi goale şi serviciile de securitate care îşi băgau nasul în viaţa intimă a cetăţenilor. Toate acestea sunt adevărate, numai că stereotipurile noastre colective despre viaţa în comunism nu ne spun întreaga poveste, spune profesoara americană.
Unii ar putea să-şi aducă aminte că femeile din blocul estic se bucurau de multe drepturi şi privilegii necunoscute democraţiilor liberale la acel timp, de pildă investiţia masivă pe care o făcea statul în educaţia lor, încadrarea lor deplină în câmpul muncii, indemnizaţii de creştere a copilului generoase şi gratuitate pentru creşa, grădiniţa şi şcoala copiilor. Dar mai există un avantaj care nu a primit prea multă atenţie: femeile în comunism aveau parte de mai multă plăcere sexuală, susţine autoarea.
Romantism pierdut în tranziţie
Ea prezintă cazul unei bulgăroaice, Ana Durceva, care şi-a trăit primii 43 de ani în comunism. A putut divorţa şi ani mulţi şi-a putut creşte singură copilul, pentru că avea o slujbă şi un salariu suficient. Spune că viaţa ei înainte de 1989 a avut mai mult romantism şi satisfacţie decât există în viaţa stresantă de care are parte acum, în economia de piaţă, fiica ei născută la sfârşitul anilor '70. „Nu ştie decât muncă şi iar muncă. Vine acasă noaptea şi este prea obosită să mai stea cu soţul ei. Dar oricum nu mai contează, pentru că şi el e obosit. Stau amândoi în faţa televizorului ca nişte zombi. Când eram de vârsta ei, mă distram mai mult”, spune Durceva.
Mai multe drepturi pentru femei
O germancă de 30 de ani se plânge că mama ei, care a trăit în Germania de Est, o presează să facă un copil. „Îi e uşor să vorbească, ei aveau grădiniţe şi creşe, puteau să-şi ia concediu de maternitate şi li se păstra slujba. Eu muncesc cu contract pe durată determinată şi nu am timp să rămân însărcinată”, spune tânăra.
Calitatea vieţii femeilor era mai bună în comunism, pentru că aceste regimuri vedeau în emanciparea femeii un punct central pentru societatea socialistă avansată, explică Kristen Ghodsee. Sovieticii au dat drept de vot femeilor în 1917, cu trei ani mai devreme decât în SUA. Bolşevicii au liberalizat divorţul, au încercat să egalizeze drepturile, au investit în spălătorii publice şi cantine. Femeile au fost încadrate în muncă şi au devenit independente financiar de bărbaţi. Abia în anii 30 Stalin a limitat unele drepturi pe care le aveau femeile, scoţând avortul în afara legii şi promovând ideea de „familia, celula de bază a societăţii”.
„Sexul nu trebuie să se limiteze la experienţe corporale”
După război, lipsa forţei de muncă a făcut regimurile comuniste să investească şi mai mult în emanciparea femeilor, finanţând inclusiv cercetări despre misterele sexualităţii feminine. În anii '50, sexologii cehoslovaci au început să facă cercetări în privinţa orgasmului femeilor, au ţinut chiar şi o conferinţă pe această temă, având în centru ideea că egalitatea între femei şi bărbaţi este principala componentă a plăcerii feminine. Unii cercetători susţineau că bărbaţii trebuie să împartă treburile casnice şi creşterea copiilor cu femeile, pentru că altfel nu va exista nici satisfacţie sexuală.
Polonezii susţineau, de asemenea, că sexul nu trebuie să se limiteze la experienţe corporale, contând totodată contextul social şi cultural. Nici cea mai bună stimulare, argumentau ei, nu va ajuta la obţinerea plăcerii, dacă femeia este stresată sau extenuată, dacă îşi face griji pentru viitor şi stabilitatea financiară.
