Moto:
"în seara asta, doamna mea,/ am s-o visez pe doamna mea/
şi am să-i spun că doamna mea/ este o doamnă, doamna mea!
în seara asta, doamna mea/ e doamna mea...hai, doamna mea,/
vino să vezi că doamna mea/ este o doamnă: doamna mea"
(Iolanda Cremene)
Ia-ţi sufletul de seară, doamna mea.../ îmbracă-l într-o rochie de seară,
şi să-l valsăm până la prima stea,/ cu inima mergând pe dinafară!
Ia-ţi ochii de-ntuneric, doamna mea.../ şi lasă-i să mă prindă, într-o noapte,
cum iau lumină şi cum fac din ea/ o nuntă de copaci cu mere coapte!
Ia-ţi inima de treflă, doamna mea.../ bătaia-i poate pune cruce, însă
alcătuirea ta de catifea/ îi dă aripi,/ să nu mai meargă plânsă!
Ia-ţi totul de plecare, doamna mea.../ că valsul cesta-i lung şi mult şi poate
lua n-acelaşi dans ultima stea/ făcută franjuri de singurătate!
