Un reprezentant al Asociației Oenologilor fără Frontiere și fără Ordeuf face lumină în bezna creată de seismul nărăvaș de vineri noaptea. N-a fost de adâncime, deoarece a venit pe fondul furiei oamenilor din județul Galați, care, forțați să stea în casă, au dat iama în rezerva strategică.
Când îți crapă peretele. Și buza
Presa națională abia aștepta să ridice în slăvi zona noastră, după seismul din noaptea de vineri spre sâmbătă; o ajută și datele oficiale comunicate de Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP). S-a mișcat scoarța terestră în județul Galați, ceva mai rar în istoria zguduielilor moderne, însă un detaliu aparte atrage atenția. De la celebra cunună de cutremure de la Izvoarele n-a mai fost o zdruncinătură de suprafață, aceasta înregistrată nopțile trecute fiind localizată la 22 de kilometri adâncime. Vine sfârșitul lumii, maică, au exclamat bătrânele din mediul rural, gălățenii uitând preț de câteva ore de blestemul care a oprit planeta în loc. Nu-ți mai arde de COVID-19 când ți se crapă peretele din odaie.
Cine mai dă vina pe plăci?
Oenologii treziți din mahmureală sâmbătă după-amiază consideră că evenimentul înregistrat oficial de INFP n-ar trebui să ne panicheze, dar discuția este mai amplă decât pare. „După cum s-a produs mișcarea, într-un soi de L, cu mișcarea din nord-vest spre sud, credem că de data asta sau și de data asta, dacă ne aducem aminte de fenomenul Izvoarele, nu mai putem anatemiza plăcile tectonice, e altceva. E o acțiune concertată a gospodarilor județului, care, poate și din cauza noului coronavirus, au terminat înainte de termen întreaga producție de alcool. Vinul din toamnă, dacă doriți să discutăm pe șleau, oricum era gata de prin ianuarie. Acum, pe vreme de izolare, s-a trecut și la rezervele strategice din anii trecuți”, ne-a declarat Sandu Vinăreanu, membru în Asociația Oenologilor fără Frontiere și fără Ordeuf.
Ne vom feri ca de zombie
N-am înțeles de ce conjudețenii ar avea ieșirea din hrube spre sudul indicat de busolă, iar domnul Vinăreanu ne-a explicat: „Vedeți, istoria i-a obligat pe gălățeni să adopte această strategie. Știm ce dușmani au la nord, vasluienii, care simt mirosul de sânge de taur de la sute de kilometri distanță, așa că s-au reorientat.” De ce s-a simțit atât de tare eliberarea beciurilor din județ și de ce nu ne putem relaxa? Continuă specialistul: „Păi, nu va fi pace, vorbim aici despre sevraj. Vor ieși consumatorii, chiar și cu masca pe față, cum ne obligă autoritățile, și vor cumpăra de la orice chioșc, chiar și spirtul îl vor valorifica. Vor fi ca niște zombi. De ce ne-am clătinat? Butoaiele s-au făcut praf, nu te pui cu furia omului care rămâne fără combustibil.” Numai de scandalul acesta nu avea nevoie Galațiul.
Sevraj Kapoor
Galațiul în imagini
Vocea cetățeanului, vocea politicianului
Celelalte glume legate de „cutremurul gălățean”. Și PNL, și PSD și-l revendică
* Paternitatea mișcării scoarței terestre n-a fost încă stabilită. De la Consiliul Județului ni se transmite că e mâna președintelui Fotea, care s-ar fi luptat mult ca să-l aducă, pentru ca Prefectura, condusă de liberalul Avrămescu, să tranșeze subiectul printr-un comunicat: „Premierul Orban a făcut lobby la Comisia Europeană și este un cutremur cu dedicație direct de la doamna Ursula von der Leyen. Orice altceva e fake-news.”
* A fost auzit baronul vrâncean Marian Oprișan că e seismul său și că, doar accidental, a ajuns pe teritoriul gălățean. Mama cutremurelor e Vrancea, adică eu, s-a bătut Oprișan cu pumnul în piept.
* Au început lucrările la aeroport? Asta s-au întrebat gălățenii în weekend, la auzul știrii că zgâlțâiala are pe buletin adresă de Covurlui. Răspunsul redacției e demn de Radio Erevan: „A început, dar nu va fi gata.”
* Ne-am temut că în noaptea de vineri spre sâmbătă au fost date primele găuri pentru fundația Autostrăzii Moldovei, de aici și larma creată, dar asta ni se pare cea mai stupidă glumă. Și dacă ar apărea un asemenea drum de mare viteză, ce treabă ar avea cu Galațiul? Când e vorba de investiții de anvergură în tradiționalul ținut al lui Ștefan cel Mare, județul nostru figurează în Dobrogea, Muntenia de Sud, eventual în Cadrilater, sau chiar în Țara Oașului.
Ursula și Prefectura
Criză. IMM-iștii vor să se angajeze la Ecosal
După apariția în media a proiectului privind organigrama societății Ecosal, proiect care urmează să fie votat de Consiliul Local, mai mulți agenți economici gălățeni, pe care îi putem numi IMM-iști, ne-au scris că le-a revenit optimismul în suflet. „Am văzut ce lefuri se dau la Ecosal, un șef de atelier ia aproape 7.000 de lei. Așa vom ieși din criză! O vreme voi munci la Ecosal, nu e nicio rușine, la banii ăștia”, sunt de părere întreprinzătorii locali care, din cauza crizei sanitare, și-au pierdut afacerile. A crescut concurența la porțile Ecosalului ca la admiterea la Medicină, pe vremuri.
Stare de salubrietate
Precizare
Materialul acesta este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Informaţiile prezentate pot sau nu să fie adevărate. Imaginile incluse sunt proprietatea cotidianului "Viaţa liberă". Toate drepturile rezervate "Viaţa liberă".
