Baba arde și țara se piaptănă
România Educată este așa cum și-o imaginează cei îngrijorați de soarta ei: o țară cu câmpii mănoase și reziliente, munți formați prin încrețirea scoarței cerebrale și ape curgătoare sustenabile.
Ozana?! E limpede că nu se încadrează. E frumos curgătoare, nimic de zis, dar e cam desuetă. Un fel de malpraxis al circuitului apei plate în natura umană.
Dacă rosteam frazele de mai sus, în clasa a 6-a, de față cu diriga, mă trimitea să ud buretele, ca să pot scrie pe tablă: „Mare e grădinița ta, Doamne, dar păcat că pe mine au uitat să mă dea la grupa mică!”
Și totuși, am ajuns la școală, unde am învățat literele, cu ajutorul cărora știu să scriu cuvinte, pentru a le putea despărți în silabe triste. De la atâta mâhnire lexicală, am făcut riduri de expresie. Una dintre expresiile-vedetă ale României Educate este „persoană vulnerabilă”. Săptămâna trecută, m-am întâlnit cu ea la coadă la bancomat. Ca orice persoană vulnerabilă, în timp ce făcea abstracție de faptul că e săracă, voia să scoată bani. Ca să-și plătească factura la gaze. Până și presa a scris despre ea: „Persoanele vulnerabile îsi pot plăti facturile la gaze...și în rate!”.
Ești prea sărac ca să-ți permiți gaze ieftine?! Nu-i bai! Acum, te poți bucura de statutul de persoană vulnerabilă. La o adică, ți-l poți cumpăra pe persoană fizică a pământului, cum spun cioclii hâtri.
Cele mai fericite persoane vulnerabile de pe Pământ sunt botswanezii care au gaze naturale. Înainte de Anul Nou, guvernatorul Băncii Centrale a Botswanei umblă cu denominarea: „Sculați, gaze, nu dormiți! / Vremea e să le plătiți”.
