Geologul Ion N. Băncilă s-a născut pe 2 februarie 1901, în localitatea Scorțaru Nou, județul Brăila. A urmat Liceul "Nicolae Bălcescu" din Brăila, clasa a VIII-a trecând-o în particular la Liceul "Mircea cel Bătrân" din Tulcea. A studiat, apoi, la Facultatea de Științe din București. Și-a luat doctoratul în științe naturale în 1936, cu teza "Étude géologique dans les monts Hăghimaş-Ciuc (Carpathes Orientales)". Și-a început cariera didactică la Laboratorul de Geologie al Universității din București, ca asistent și apoi ca șef de lucrări. A câștigat, în 1946, concursul pentru ocuparea postului de profesor la Catedra de Geologie a Universității din Iași, concurs pe care Ministerul Învățământului, din motive politice, nu l-a validat. A fost unul dintre geologii cu contribuții fundamentale în descifrarea teritoriului românesc. A fundamentat geologic construcția barajelor de la Bicaz și Porțile de Fier. Este autor al unor lucrări de sinteză precum "Paleogenul zonei mediane a flișului" şi "Geologia Carpaților Orientali". A fost ales în 1990 membru corespondent și în 1991 membru titular al Academiei Române. A decedat pe 28 martie 2001, la vârsta de 100 de ani.
Oameni de seamă. Ion N. Băncilă, geolog constructor de baraje Scris de Virgil Guruianu
