Horia Damian s-a născut la data de 27 februarie 1922, la București, unde a absolvit studiile liceale și universitare. A debutat în anul 1941, la Salonul Oficial de Pictură de la Sala Dalles, remarcându-se rapid cu ocazia expozițiilor personale deschise la Ateneul Român în anii 1942 și 1945.
Inițial peisagist, Horia Damian a abordat apoi pictura abstractă, ajungând treptat la o sinteză între sculptură și pictură, în compoziții tridimensionale.
În anul 1946, s-a stabilit la Paris, începându-și ucenicia, între alții, cu Andre Lhote și Auguste Herbin. În cele patru expoziții personale expuse în această perioadă, s-a afirmat prin uleiuri pe pânză și lemn: ”Cerul înstelat”, ”Catedrală”. În anii următori, a organizat expoziții personale la Paris, New York, la Galeriile ”Sandler” și, respectiv, ”Castelli”. S-a dedicat formelor denumite de critica de specialitate ”action-peinture”: ”Constelație”, ”Structură în rânduri”. Din anul 1965 a deschis, cu seria ”Piramidelor”, un nou ciclu de construcții la scară largă, cu trepte monocrome în relief. În anul 1970, a început cu ”Marele Paralelipiped înstelat”, seria unor proiecte vizionare: ”Galaxii” – proiectul pentru monumentul de la Houston, Texas. Între timp, a pictat și a desenat litografiile originale expuse la Paris și la New York. Lucrările sale, între care ”Sarcofagul roșu”, ”Declinul haosului” ș.a. au fost expuse la bienalele de la Veneția, la Muzeul ”Guggenheim”, la Muzeul de Artă Modernă din centrul Pompidou din Paris și la Muzeul ”Ludwig” din Aachen.
A decedat la Paris, pe 13 mai 2012.
