Victor Hugo s-a născut pe 26 februarie 1802, în localitatea Besancon. Și-a urmat tatăl, împreună cu frații săi și mama sa, în Italia și Spania, reîntorcându-se mai târziu în țară.
De la elaborarea lucrării ”Preface de Cromwell”, în anul 1827, Victor Hugo apare ca un ”teoretician și șef al școlii romantice, animator al Cenaclului”, în timp ce în ”Preface des orientales”, datată 1829, ”apără principiul libertății în artă”, de altfel, ”un pretext al «bătăliei literare»” care dobândește, în anul 1830, forma operei "Hernani".
Visând să fie un ”ecou sonor al preocupărilor morale, politice și literare”, Hugo va publica succesiv patru culegeri lirice, unde ”își manifestă ambiția pentru o poezie completă”, în volumele: ”Les feuilles d’automne” (1831), ”Les chants du crepuscule” (1835), ”Les voix interieures” (1837), ”Les rayons et les ombres” (1840); scrie și romanul ”Notre Dame de Paris” (1831) și mai multe drame: ”Marion Delorme” (1831), ”Lucrece Borgia” (1838), ”Ruy Blas ” (1838). Insuccesul cu opera ”Burgraves” (1834) și moartea fiicei sale, Leopoldine, în anul 1843, îl vor îndepărta pentru un timp de creația literară.
Se îndreaptă spre activitatea politică, devenind partizan al democrației liberale și umanitare. Astfel apare culegerea satirică împotriva lui Napoleon al III-lea, intitulată ”Les chatiments” (1853), urmată de ”Les memoires d’un ame”, care nu sunt altceva decât ”Les contemplations” (1856). Epopeea umană ia forma romanului cu ”Les miserables” (1862), apoi ”Les travailleurs de la mer” (1866) și ”Quatre-vingt-treize”, apărută în 1874, după exil. Revenit din exil în anul 1870, Victor Hugo evocă în poemele din ”L’annee terrible” (1872) asediul Parisului și al Comunei din Paris, înainte de a găsi ”inspirația șarmantă” a lucrării ”Les chansons des reues et des bois”, într-o culegere populară, ”L’art d’etre grad-pere” (1877) sau de a-și ilustra talentul satiric, dramatic, liric și epic în poeziile reunite în culegerea ”Quatre vents de l’esprit”.
Orgolios și generos, Victor Hugo este convins ”că este învestit să ducă o misiune umanitară și religioasă” și că ”în artă nu trebuie să cauți numai frumosul, ci și binele”.
Victor Hugo, considerat ”inițiatorul programului estetic al romantismului francez”, a decedat pe 22 mai 1885.
