În urma revoluției burgheze, în Franța a fost inaugurată, la 9 august 1830, ”Monarhia din iulie”, prin urcarea pe tron a lui Ludovic Filip d’Orleans, rege al Franței, timp de aproape 18 ani, până la 24 februarie 1848.
Ludovic Filip I s-a născut pe data de 6 octombrie 1773, fiind fiul lui Ludovic Filip Iosif, Duce de Orleans.
În anul 1809, s-a căsătorit cu prințesa Maria Amalia, din ramura siciliană a familiei Bourbon, fiica regelui Ferdinand I, regele celor două Sicilii. Au avut zece copii. După abdicarea lui Napoleon I, Ludovic Filip s-a întors în Franța. Popularitatea lui a crescut după restaurarea monarhiei regelui Ludovic al XVIII-lea, vărul său. În anul 1830, Revoluția din iulie a răsturnat regimul represiv al lui Carol al X-lea, fratele lui Ludovic Filip. Acesta a abdicat în favoarea unui nepot, pe care monarhiștii îl priveau ca pe regele legitim. Datorită politicii sale republicane și popularității în rândul maselor, Camera Deputaților a ignorat dorința legitimiştilor (susţinătorii lui Henric al V-lea) de a-l susţine pe nepotul regelui Carol, proclamându-l, în schimb, pe Ludovic Filip drept rege al Franţei. În 1832, fiica lui Ludovic Filip, prinţesa Louise-Marie Thérese Charlotte Isabelle (1812-1850) a devenit prima regină a Belgiei, prin căsătoria cu regele Leopold I.
Una din cauzele popularităţii sale a constituit-o modul de viaţă simplu pe care îl afişa. Susţinerea principală a venit din partea clasei mijlocii, care îl numea „regele cetăţean”.
La 24 februarie 1848, spre surprinderea generală, regele Ludovic Filip a abdicat în favoarea nepotului său, deoarece fiul şi moştenitorul direct, prinţul Ferdinand, murise.
Temându-se de repetarea scenariului cu Ludovic al XVI-lea şi Maria Antoaneta, s-a deghizat şi a părăsit Parisul, refugiindu-se în Anglia. Adunarea Naţională, cu toate că iniţial a plănuit ca nepotul lui Ludovic Filip să fie rege al Franţei, a acceptat Republica a II-a, proclamată în circumstanţe controversate.
Prinţul Ludovic Napoleon Bonaparte a fost ales preşedinte, iar în 1851, acesta s-a declarat preşedinte pe viaţă.
Un an mai târziu, s-a proclamat împărat sub numele de Napoleon al III-lea şi a reînviat conceptul de „Imperiul Napoleonian”.
Ludovic Filip a murit în Anglia, la 26 august 1850. A fost îngropat alături de soţia sa în capela regală construită de el, în 1816, la Dreux, în Franţa.
