Botanista Alice Săvulescu s-a născut pe 29 octombrie 1905, la Olteniţa, judeţul Călăraşi. După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii Bucureşti, şi-a continuat specializarea în domeniul microbiologiei şi fitopatologiei la Universitatea Columbia, din New York, în perioada 1931-1934, unde şi-a susţinut şi teza de doctorat în biologie.
După revenirea în ţară, a lucrat la Institutul de Cercetări Agronomice, apoi la Institutul de Biologie din Bucureşti, unde s-a ocupat de punerea la punct a tehnologiilor de fabricare în România a produselor fitofarmaceutice, contribuind astfel la introducerea în producţie a pesticidelor cu eficacitate ridicată. În 1957, a fost numită vicepreşedinte al Centrului de Cercetări Biologice al Academiei Române, în cadrul căruia a deţinut funcţia de director ştiinţific şi a format colective de cercetători în domeniul virusurilor fitopatogene şi poliedrice, bacteriologiei şi biochimiei. A
Activitatea sa ştiinţifică s-a concretizat în lucrări publicate în ţară şi în străinătate. În 1952 a fost aleasă membru corespondent, iar în 1963, membru titular al Academiei Române. A încetat din viaţă pe 1 februarie 1970, la București.