Romancierul Cezar Petrescu s-a născut pe 1 decembrie 1892, în satul Hodora, comuna Cotnari, din judeţul Iași.
A studiat acasă timp de doi ani, apoi la școala din Roman unde preda tatăl său. În timpul gimnaziului l-a avut profesor pe Calistrat Hogaș. A început să scrie la o vârstă fragedă, debutând în 1907 cu nuvela "Scrisori". A studiat la Facultatea de Drept a universității ieșene.
S-a mutat la București în 1919, odată cu prietenul său Pamfil Șeicaru, iar după doi ani a fondat la Cluj revista lunară "Gândirea". În 1923, a ajuns iar la București și a fondat ziarul "Cuvântul". A lucrat şi în redacția ziarului "Cotidianul", al lui Nicolae Iorga. În anii 1923-1924 a scris "Drumul cu plopi" și „Omul din vis”. În 1928, a fondat ziarul "Curentul". A fost, din 1938, director al ziarului "România" și al revistei "România literară", până în 1940, când acestea s-au desființat. A mai publicat în ziarele "Adevărul", "Dimineața", "Bucovina", "Țara nouă", "Voința", "Hiena". Este considerat unul dintre cei mai de importanţi gazetari români din prima jumătate a secolului al XX-lea.
În 1931, a susținut o serie de conferințe despre Eminescu, în care a subliniat importanța păstrării patrimoniului eminescian. În 1935, a publicat primul volum din lucrarea "Luceafărul sau Romanul lui Eminescu".
A publicat, până în 1935, romanul "Întunecare", care i-a adus consacrarea ca scriitor, "Omul care și-a găsit umbra", "Calea Victoriei", "Baletul mecanic", "Fram, ursul polar", "Duminica orbului". După 1940, a scris "Ochii strigoiului", transformată și în piesă de teatru. A continuat pe linia dramaturgiei cu "Mânzul nebun" în 1943 și cu "Noaptea gornistului" în 1952.
A fost un scriitor fecund, care, în maniera lui Balzac, aspira să scrie o nouă "Comedie umană", o "Cronică românească a veacului XX". Opera sa vastă cuprinde peste 70 de romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică și memorialistică. A rămas însă cunoscut mai ales prin scrierile sale pentru copii, romanul "Fram, ursul polar", publicat în 1931, fiind cea mai reprezentativă operă a genului.
S-a spus despre el că a fost primul scriitor "profesionist", pentru că toată viaţa n-a avut altă sursă de venit decât ceea ce a câştigat din scris.
A fost distins cu Premiul Național pentru Literatură în 1931 și cu Premiul de Stat pentru Dramaturgie în 1952. A devenit membru al Academiei Române în 1955.
A încetat din viață pe 9 martie 1961, la București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu.
