Compozitorul, pianistul şi dirijorul Mihail Jora s-a născut pe 2 august 1891, la Roman, într-o familie de origine armeană.
A fost membru titular al Academiei Române, profesor și rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române. Mihail Jora a fost, alături de George Enescu, personalitatea care a dominat viaţa muzicală românească a primei jumătăţi a secolului al XX-lea, fiind înzestrat cu o inteligenţă artistică remarcabilă şi, totodată, muzicianul care a creat liedul şi baletul românesc. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români, a fost prieten apropiat al lui George Enescu şi profesor al lui Dinu Lipatti, iar în urma sa a rămas o operă muzicală de excepţie, recunoscută ca atare şi premiată atât în ţară cât şi peste hotare.
A studiat la Conservatorul din Iaşi, unde a urmat teoria şi solfegiul cu Sofia Teodoreanu şi, în paralel, la Facultatea de Drept din Iaşi, devenind licenţiat în drept, apoi, în perioada 1912-1914, a frecventat cursurile Conservatorului din Leipzig.
În 1914, a compus prima sa lucrare, opus 1, pentru voce şi pian, pe text german, o compoziţie care purta influenţa acestei şcoli, însă, ulterior, muzica sa avea să se îndrepte către valorile tradiţionale româneşti. În următorul an, Jora a compus opus 2, care face saltul de la cadrul oarecum intim al muzicii vocale de cameră, la forme mai ample, iar în Suita pentru orchestră (în re minor) - 1915, o lucrare care i-a adus Premiul "Enescu", conotaţiile populare devin deja evidente, pentru ca în Mica suită pentru vioară şi pian, opus 3 - 1917 să devină sesizabile schimbări consistente în structura melodiei, cu trăsături naţionale mai pronunţate.
După izbucnirea Primului Război Mondial, Mihail Jora și-a întrerupt studiile, pentru a lupta pe front, apoi între anii 1919-1920 şi-a încheiat studile la Paris, unde a învăţat cu compozitorul Florent Schmitt. După revenirea în ţară, a desfăşurat o bogată activitate ca pianist, dirijor de orchestră şi critic muzical. Creaţia sa bogată cuprinde şi lieduri, gen muzical inspirat din creaţia poetică românescă a lui Tudor Arghezi, George Bacovia, Mihai Eminescu şi alţii, dintre toate distingându-se liedul Cinci cântece, opus 11, pe versurile lui Octavian Goga.
A încetat din viață pe 10 mai 1971, la București.
