Scriitoarea sud-africană Nadine Gordimer s-a născut pe 20 noiembrie 1923, la Springs, într-o familie de emigranți evrei. A început să scrie foarte devreme, prima povestire fiindu-i publicată la 15 ani, în revista ''Forum'' din Johannesburg.
A frecventat o şcoală din cadrul unei mănăstiri şi a urmat un an de facultate la Universitatea Witwatersrand. Din acel moment şi-a dedicat viaţa scrisului. A fost una dintre cele mai puternice voci care s-a pronunţat deschis împotriva politicii de apartheid. Multe dintre romanele sale, care relatau nedreptăţile comise de sistemul aflat la putere în Africa de Sud, au fost interzise. A publicat 15 romane şi numeroase colecţii de poveşti scurte, care au fost traduse în 40 de limbi.
A călătorit foarte mult, a scris cărţi de non-ficţiune având ca subiect ţara natală şi a realizat documentare tv, a colaborat cu fiul său, Hugo Cassirer, la producerea filmului documentar ''Allen Boesak: Choosing for Justice'' (1984). Unele dintre poveştile sale scurte au stat la baza realizării unor filme, precum ''A Chip of Glass Ruby'', ''Good Climate, Friendly Inhabitants”, ''Oral History'', ''Praise'', ''The Gordimer Stories'', ''City Lovers''.
Dintre romanele sale amintim: ''The Lying Days'', ''A World of Strangers'', ''Occasion for Loving'', ''The Late Bourgeois World'', ''The Conservationist'', care, în 1974, a câştigat Premiul Booker pentru Ficţiune, ''Burger's Daughter'', ''The House Gun''.
Universităţile Yale, Harvard, Columbia (SUA), Leuven (Belgia), Cape Town, Witwatersrand (Africa de Sud), York, Oxford şi Cambridge (Marea Britanie) i-au acordat o serie de titluri şi diplome onorifice.
Datorită intensei sale activităţi anti-apartheid, Nadine Gordimer a fost una dintre primele personalităţi cu care s-a întâlnit Nelson Mandela în 1994, când a devenit primul preşedinte de culoare din istoria Africii de Sud.
A primit titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Franţei. De asemenea, a fost vicepreşedinte al PEN Internaţional, a primit titlul de ''Fellow'' al Societăţii Regale de Literatură şi a fost fondatoarea Congresului scriitorilor sud-africani.
În 1991 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură, juriul afirmând că ''minunatele ei romane epice au adus umanităţii un beneficiu imens".
În 2007, a devenit Cavaler al Legiunii de Onoare (Franţa).
A încetat din viață pe 13 iulie 2014, la Johannesburg.