Jucătorul francez de fotbal Lucien Laurent s-a născut pe 10 decembrie 1907, la Saint-Maur-des-Fossés.
Între 1921 și 1923, a jucat pentru echipa semiprofesionistă Cercle Athlétique de Paris, înainte de a trece la Sochaux şi apoi la echipa fabricii Peugeot unde lucra.
La prima ediţie a Campionatul Mondial de fotbal, Uruguay - 1930, Laurent a scris istorie, marcând primul gol din istoria competiţiei, cu un şut din voleu, în minutul 19 al meciului cu Mexicul, pe 13 iulie 1930. Franța a câștigat acest prim meci cu 4-1, dar a fost apoi eliminată, iar Laurent, care avea statut de amator, nu a fost recompensat în niciun fel, fiindu-i achitată doar diurna.
Patru ani mai târziu, Laurent a ratat participarea la Mondiale, din cauza unei accidentări. Până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, a jucat la mai multe echipe franceze, printre care Mulhouse, Rennes, Strasbourg, Toulouse, CA Paris și Sochaux.
A luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial și a fost capturat de germani în 1940, fiind prizonier de război timp de trei ani. După eliberare, a jucat la Besancon, de unde s-a retras în 1946. A jucat în total doar 10 partide pentru echipa națională a Franței, marcând două goluri, unul la Mondial, altul într-un amical cu Anglia. A mai rămas câțiva ani în fotbal, antrenând formaţia Besancon până în 1950, apoi și-a deschis o berărie, de care s-a ocupat până la pensie, în 1972.
Lucien Laurent a fost singurul jucător din echipa Franței de la prima ediție a Mondialelor care a supraviețuit pentru a-și vedea compatrioții campioni ai lumii, în 1998.
A încetat din viață pe 11 aprilie 2005, la Besançon.