George Topârceanu, poet, prozator, memorialist, publicist și traducător, s-a născut pe 20 martie 1886, la Bucureşti.
În anii 1898 - 1901, a studiat la Liceul ”Matei Basarab”, apoi la Liceul-internat ”Sfântul Sava” din Bucureşti.
În 1905, a debutat în revista populară „Duminica”, sub semnătura G. Top.
În 1906, a fost funcţionar la Casa Bisericii, apoi profesor suplinitor, cu „pauze de şomaj şi viaţă boemă”.
În 1906, s-a înscris la Facultatea de Litere, dar nu a absolvit, din raţiuni materiale.
În 1914, a participat alături de alţi scriitori ieşeni la mai multe întâlniri literare.
În 1916, a publicat volumele „Balade triste” şi „Parodii originale”.
Tot în 1916, a fost încorporat şi trimis pe front, în luptele de la Turtucaia, fiind luat prizonier şi trimis în lagăr, unde s-a îmbolnăvit și a fost internat la Sofia.
Experienţa nefastă prin care autorul “Baladelor vesele şi triste” a trecut este povestită în volumul „Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina”, unde a zugrăvit situaţia precară a soldatului român.
A încetat din viață pe 7 mai 1937, la Iași.
