Soprana Ileana Cotrubaş s-a născut pe 9 iunie 1939, la Galaţi.
Cariera sa muzicală a început la radio, la vârsta de 9 ani, în Corul de copii al Radiodifuziunii Române, sub îndrumarea lui Ion Vanica.
În 1952, s-a stabilit la Bucureşti, pentru a urma cursurile Şcolii Speciale de Muzică.
A debutat la Opera din Bucureşti, în 1964, remarcându-se, apoi, pe marile scene ale lumii. În 1965, a participat la un concurs în Olanda, unde a câştigat primul său premiu. Un an mai târziu, a câştigat un concurs de radio-televiziune la Munchen. Au urmat apariţii pe scenele operelor din Viena, Hamburg, Berlin, precum şi la Festivalul de la Salzburg. A semnat un contract cu Opera din Frankfurt.
În 1969, a debutat pe scena britanică, la Glyndebourne. Din 1971, a susţinut spectacole la Royal Opera House, Covent Garden, pe a cărei scenă a revenit adesea în următorii 20 de ani. A cântat la Chicago (1973), după care au urmat spectacole la Scala din Milano (1975) şi la Metropolitan din New York (1977). La Metropolitan a avut peste 50 de apariţii. A cântat în a doua gală a centenarului Operei Metropolitan, pe 22 octombrie 1983, şi la aniversarea a 25 de ani de carieră la Metropolitan a celebrului dirijor şi, ulterior, director al Metropolitanului, James Levine, pe 27 aprilie 1996.
Punctul culminant al carierei sale l-a constituit spectacolul de la Scala din Milano, din 7 ianuarie 1975, când a înlocuit-o pe Mirella Freni. Performanţa sa a fost apreciată atât de către critici, dar, mai ales, de public. S-a remarcat printr-o voce de o puritate şi expresivitate deosebită, în diferite limbi străine.
De-a lungul carierei internaţionale, a colaborat cu nume celebre aflate la pupitrul dirijoral, de la Carlos Kleiber la Herbert von Karajan şi de la Carlo Maria Giulini la Claudio Abbado. A făcut un cuplu de neuitat cu Placido Domingo în ''Traviata'' şi ''Rigoletto'' de Verdi, ''Povestirile lui Hoffmann'' de Offenbach, dar şi în ''Elixirul dragostei'' de Donizetti, ''Carmen'' de Bizet, ''Beatrice şi Benedict'' de Berlioz, ''Louise'' de Charpentier şi ''Gianni Schicchi'' de Puccini. Cu Luciano Pavarotti a apărut în ''Favorita'' de Donizetti, ''Boema'' de Puccini şi ''Idomeneo'' de Mozart.
S-a retras de pe scenă în 1990, dar nu şi din viaţa muzicală, predând lecţii tinerilor cântăreţi şi ţinând cursuri de măiestrie, celebra soprană Angela Gheorghiu fiindu-i elevă.
A scris autobiografia ''Adevărurile operei'', în care sunt adunate idei în care artista a crezut.
