Primul sondaj politic realizat anul acesta relevă o creştere importantă a partidului AUR, care este cotat cu 40,9%, faţă de 38% acum două luni. De partea cealaltă, toate cele patru partide din coaliţia de guvernare (PSD, PNL, USR şi UDMR) strâng împreună 48,3%, iar defalcat au următoarele scoruri: PSD - 18,2%, PNL - 13,5%, USR - 11,7%, UDMR - 4,9%.
Obiectiv vorbind, nu este nicio surpriză, după ce pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar implementat de coaliţia aflată la guvernare a afectat doar populaţia şi firmele mici, în timp ce marile reforme structurale, din administraţie, justiţie, pensii speciale şi ANAF, sunt în continuare la stadiul de vorbe-n vânt.
Iar avansul AUR va continua să crească, indiferent dacă Bolojan va reuşi până la urmă să schimbe câte ceva. Rezultatele eventualelor reforme nu se vor vedea cu siguranţă de azi pe mâine, iar buzunarele românilor de rând vor fi din ce în ce mai goale, astfel că este destul de logic ca opţiunile lor electorale să se îndrepte către "altcineva", chiar dacă acesta n-are nici program coerent, nici idei ingenioase, nici oameni de valoare.
Şi dacă, la nivel parlamentar, situaţia poate fi controlată, existând încă o majoritate, chiar dacă destul de fragilă, la nivel local se anunţă o mulţime de mici "cutremure" în 2028, ceea ce partidele aflate la guvernare, care acum controlează circa 90% din primăriile din ţară, sigur nu-şi doresc. Cu un scor ipotetic mai mult decât dublu faţă de principalii urmăritori, reprezentanţii AUR ar putea câştiga o mulţime de primării, chiar dacă nu se bucură de notorietatea de care au parte edilii în funcţie, care însă vor deconta "reuşitele" centrale ale partidelor proprii. Este de presupus, astfel, că nu vor rezista în funcţii decât primarii performanţi la nivel individual, iar cei aleşi de obicei cu sprijinul partidului îşi vor încheia cariera politică.
Există însă o soluţie, pe care partidele de la guvernare au respins-o categoric în ultimii foarte mulţi ani, ori de câte ori a fost adusă în discuţie de societatea civilă. Este vorba de desfăşurarea alegerilor pentru primari şi preşedinţi de consilii judeţene în două tururi de scrutin, modalitate care le-ar permite partidelor din coaliţie să-şi susţină reciproc candidaţii în runda finală şi să-şi păstreze majoritatea funcţiilor.
Faptul că această variantă, folosită ultima oară în România în 2008, oferă o reprezentativitate mai mare celor aleşi nu cred că va conta în ecuaţie, cum nu a contat nici la numeroasele propuneri legislative ajunse în legislativ după anul 2012. Dar pentru că în 2028 "interesul" o va cere, este foarte probabil ca unul dintre multele proiecte existente să fie scos de prin sertare şi prezentat drept un răspuns pozitiv la dorinţa poporului.
