Sfânta Maria, Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Maria Mare, aduce cu cine, ca mai toate sărbătorile religioase, o serie de obiceiuri, tradiții și superstiții. În Transilvania, femeile măritate duc la biserică struguri şi prune, pentru ca fructele, sfinţite de către preoţi, să fie împărţite apoi credincioşilor. Fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, la icoane, pentru ca familiile să fie protejate de boli şi de necazuri.
Femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi. Nici cei care au părăsit această lume nu sunt uitaţi: în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.
Ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.
În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Altfel, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc.
Fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare. Plantele de leac adunate azi de către tinere necăsătorite vindecă boli.
