George Emil Palade, biolog, medic și om de știință american de origine română, s-a născut pe 19 noiembrie 1912, la Iași. A studiat la Liceul „B.P. Hasdeu“ din Buzău, apoi, în anii 1930-1936, a urmat cursurile Facultății de Medicină din București, unde, în 1940, și-a obținut doctoratul. În anul 1943 a devenit conferențiar la Catedra de Anatomie a Facultății de Medicină din București.
În 1946, a plecat în SUA ca „visiting professor“ la Institutul „Rockefeller“ din New York, pentru cercetări medicale. În 1961, a devenit şef al Departamentului de biologie celulară al Institutului, iar din 1972, profesor de biologie celulară la Yale University din New Haven (Connecticut). În 1952, a creat „fixatorul Palade“ pentru microscopia electronică, iar în 1953 a descoperit ribozomii, numiţi în literatura de specialitate „granule Palade“.
Unanim recunoscut drept unul dintre creatorii biologiei celulare moderne, în 1974 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Medicină, iar în 1994 cu Titlul de Doctor Honoris Causa la Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași.
A încetat din viață pe 7 octombrie 2008, în California, SUA.
