Anton Pavlovici Cehov, medic, nuvelist şi prozator, s-a născut pe 17 ianuarie 1860, la Taganrog, pe malul Mării Azov. A fost cel mai mare dramaturg al Rusiei, cel care a schimbat în mod fundamental teatrul ca mijloc de exprimare a unui concept deosebit de modern, de manifestare a experienţelor umane şi a stărilor sociale. La mai bine de un secol de la moartea sa, spectacole după piesele sale sunt prezente în fiecare stagiune pe afișele teatrelor din întreaga lume, mari regizori şi mari teatre din întreaga lume găsind surse majore de inspirație, mai actuale ca oricând, în dramaturgia lui Cehov.
A publicat schițe umoristice de la 16 ani, pentru a se întreține în gimnaziul din oraș. Din 1879, când a devenit student la Medicină la Moscova, a scris frenetic, pentru a-și ajuta financiar familia, continuând să publice, în diferite reviste, schițe și scene umoristice, adesea sub pseudonim.
Din 1884 a lucrat toată viața ca medic, fără să câștige prea mult și tratându-i gratis pe săraci. În 1887, culegerea sa de povestiri ”În amurg” a câștigat Premiul Pușkin. Tot în 1887, a publicat nuvela ”Stepa” și a scris la comandă ”Ivanov”, prima sa piesă jucată, care s-a bucurat de succes. În 1890, a călătorit în Insula Sahalin, unde a intervievat mii de deținuți din colonia penală și localnici pentru recensământ, rezultatul fiind volumul etnografic și sociologic ”Insula Sahalin”, care pledează pentru un tratament uman al deținuților.
Dintre scrierile sale, mai amintim: ”Pescărușul”, ”Unchiul Vania”, ”Ordinul Anna”, ”Călugărul negru”, ”Doamna cu cățelul”, ”Trei surori”, ”Livada de vișini” etc.
A încetat din viață pe 15 iulie 1904, la Badenweiler, Germania.
(diferite surse)
