Pictorul spaniol Emilio Sala s-a născut pe 20 ianuarie 1850, la Alcoi, Valencia. Este cunoscut, mai ales, pentru portretele feminine elegante și pictura istorică.
A activat la Madrid, fiind un reprezentant al realismului spaniol de la sfârșitul secolului al XIX-lea, remarcându-se prin tehnica sa rafinată. A urmat Real Academia de Bellas Artes de San Carlos din Valencia.
În 1871, a avut prima apariţie publică, la Expoziția Națională de Arte Plastice. Și-a deschis un atelier în Madrid și a participat la decorarea palatelor Anglada și Mazarredo, a tavanelor de la Café de Fornos (astăzi dispărută) și a Cantinei Americana.
La Expoziția Universală de la Paris, din 1899, a prezentat faimosul său tablou ”Expulzarea evreilor din Spania”.
Multe dintre lucrările sale au apărut în revista ”Blanco y Negro”.
A creat decorațiuni pentru palatul infantei Isabella, care au fost foarte apreciate. Printre numeroasele sale onoruri se numără Marea Cruce a Ordinului „Isabela Catolica” și Crucea Ordinului „Sfântul Mihail” (Bavaria), acordate în cadrul unei expoziții din München în 1885.
A încetat din viață pe 14 aprilie 1910, la Madrid.
