(după o dictare de Victor Cilincă, la mulţi ani!)
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii dinspre Maria"
Peste drum de casa mea bătrână
şade o biserică pustie,
nimeni n-o deschide niciodată…
clopotarul zice că nu ştie
unde s-a dus preotul cu cheia
şi de ce nu i-a lăsat-o lui…
cică cineva e înăuntru
(cea a tuturor şi-a nimănui)!
Şi mă uit (o viaţă de uitare!)
şi aud aşa, din când în când,
cineva cum cheamă înăuntru
umbra clopotarului plângând
de la ding la dang (de ce mai bate
clopotul? slujeşte oare cui?)…
dincolo de uşă - zice omul -
este chiar singurătatea lui!
