Atac la morile de vânt (balet)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Moto: "sau doi egal cu patru... altă sferă
            limită de... ori nu... fără adresă,
            dâra luminii peste... frontieră
            abandonată-n propria-i viteză"
                                               (anonim folk)
 
Sunt prea înalt să cred c-au fost o întâmplare
acestea toate şi ne/toate... acest tot,
dar şi ne/tot, vibrează-n sine, muşcă, doare,
stârneşte pricini între pot şi nu mai pot,

azvârle zero din adâncuri spre înaltul
care-l azvârle din înalturi spre adânc...
sigur că da, dinspre nimic porneşte caldul
şi cată rece... strâng ce pierd şi pierd ce strâng!

Sunt prea mărunt să cred c-a fost o întâmplare
tot cest văzut şi nevăzut... foarte urât,
foarte frumos, cum vrea şi crede fiecare,
pân-la genunchi, pân-la buric, până la gât...

chiar până unde încă nu-i tot ce se poate,
chiar până unde-i tot ce nu s-a mai putut...
goluri imense, pline cu singurătate,
punct definit, şi punct defunct, şi punct pierdut!

Citit 5919 ori Ultima modificare Joi, 14 Martie 2013 15:43

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.