Naufragiu în strâmtoarea Carotidă (scrisoare de discreditare)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Moto: "m-am lovit de puncte strâmbe (geamanduri plutind aiurea)

            şi mi-au des/cântat sirene între Scylla şi Caribda

            şi pe ultima galeră (am rămas) să-mi fie cripta...

            când am vrut să tai catargul, mi s-a înfrunzit securea"

                                                                   (Iolanda Cremene)

 

Corabie cu pânze de păianjen/ am fost în largul lacrimilor tale...

sare şi perle, sare şi sirene,/ furtuni cuminţi şi valuri catedrale,

recife mov, adâncuri fără număr,/ mister cât poate doamna Poezie,

frumos cât ştie doar necunoscutul,/ curat cât numai o femeie ştie!

 

Corabie umplută cu mătăsuri/ am fost în largul sângelui de miră...

adeseori: gheţari, singurătate,/ clocot şi puls şi somn de păsări-liră...

mai sus, chiar în strâmtoarea Carotidă,/ era să stric nişte furtuni banale,

şi am trecut... când am ajuns la gene,/ m-am scufundat în lacrimile tale!

Citit 6940 ori Ultima modificare Miercuri, 04 Septembrie 2013 13:51

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.