Nu numai istoria şi tradiţiile sunt interesante şi variate pe plaiurile Croaţiei, ci şi gastronomia tradiţională croată merită experimentată în cadrul unei vacanţe.
Dezvoltarea ţării sub mai multe culturi - fiind ocupat pe parcursul secolelor de diferite popoare slave - şi-a lăsat urma şi pe bucătăria croată.
Gastronomia şi geografia Croaţiei sunt strâns legate între ele, partea litorală moşteneşte moduri de pregătire caracteristice pentru bucătăria mediteraneană, iar cea continentală este mult mai apropiată de meniul meselor central europene.
Mâncăruri grele sau uşoare, carne sau peşte, garnitură de legume la grătar sau cartofi în o sută de feluri - puteţi să le încercaţi pe toate dacă faceţi cunoştinţă cu "vedetele" bucătăriei mediteraneană şi continentală în Croaţia.
Bucătăria continentală vs. cea mediteraneeană
Mâncărurile cu carne, cu mirodenii înmiresmate sunt tipice ţinutului central şi estic, pe când pe litoral şi în partea sudică a ţării se simte accentuat influenţa mediteraneană, meniurile restaurantelor din zona aceasta fiind dominate de preparate variate din fructe de mare, scoici, peşte, salate mediteraneene şi paste făinoase, potrivit siteului igotravel.ro.
În Zagreb, în regiunea nord-vestică a Croaţiei, se preferă mâncărurile cu carne. Pršut, cel mai popular aperitiv croat în restaurante şi la evenimente, este o şuncă de porc sărată şi uscată, pe care o putem gusta pe insula Pag. Aici trebuie gustate şi felurile principale suculente la grătar din carne de miel (janje) şi cotlet de poc (svinjetina). Cei care iubesc bucatele europene pot mânca şi şniţel.
O altă mâncare tradiţională în Zagreb este friptura de curcan cu găluşte - puran - şi carne de viţel învelită cu şuncă şi umplut cu caşcaval, o variantă a cordon bleului, care se numeşte zagrebački odresci.
Dacă ne grăbim şi avem timp numai de fast food, pe lângă pizza putem să încercăm şi fratele croat al mititeilor româneşti, ćevapčići, din carne de vită sau porc, şi burek - ştrudelul croat umplut cu brânză, caşcaval sau carne.
În ţinuturile slave, crapul şi ştiuca provenite din Dunăre şi din afluentul său Drava, sunt preferate sub formă de papricaş cu condimente maghiare. Kulen, un tip de cârnat de porc picant cu usturoi, boia de ardei şi sare, însoţit de ardei iute sau legume murate - tusija - şi brânzeturi alese creează o gustare extraordinar de bună.
Pe litoral, o masă bună începe de obicei cu creveţi sau peşti în ulei de măsline. Aici, poate fi gustat şi un caşcaval rar şi considerat regele caşcavalurilor croate (care se face pe insula Pag), servit deseori cu măsline. Dacă doriţi ceva cald ca aperitiv, rizoto cu creveţi fierţi la abur - škampi na buzaru - ori cu salată de ceapă verde cu bucăţi de calmar.
Trufa din Istria este endemică din regiune. Cea mai mare trufă din lume a fost culeasă în Livade, având greutatea de 1,3 de kg.
Croaţia pariază pe gastronomia locală pentru a promova turismul
Autorităţile croate au creat marca „Bucătăria croată”, pentru a putea diferenţia astfel localurile ale căror meniuri conţin minim 70 la sută feluri de mâncare tradiţionale, ideea de bază fiind ca gastronomia să devină una dintre principalele atracţii turistice, potrivit agenţiei EFE.
Restaurantele, care nu doresc să asigure minim 70 la sută din preparatele oferite din categoria specialităţilor culinare croate, vor avea totuşi posibilitatea de a menţiona în meniu că unele dintre reţete sunt de fapt ”feluri de mâncare naţionale croate”.
Lista cu felurile de mâncare tradiţionale croate cuprinde sute de specialităţi culinare. Printre preparatele tradiţionale se numără aşa-numitul ”strukle” (un tip de plăcintă), curcanul cu ”mlinci” (cu feliuţe de pâine), paste cu trufe sau rozata (un fel de budincă).
