Intrarea într-un nou an este marcată de fiecare dată prin obiceiuri care îi încântă nu numai pe cei mici, dar şi pe cei mari. Acestea diferă de la o zonă la alta, în funcţie de specificul local şi nu trebuie ratate dacă ai hotărât să petreci cumpăna dintre ani în altă parte decât acasă.
Din fericire, în România mai există regiuni în care sărbătorile, fie de Crăciun, fie de An Nou, încă mai reprezintă ocazii de a transmite din generaţie în generaţie vechile tradiţii strămoşeşti.
Un spectacol al tradiţiilor
Bucovina este de departe zona cu cea mai intensă încărcătură tradiţională, ce reuşeşte să transmită emoţia unor obiceiuri străvechi.
Pluguşorul este legat de dorinţa ca anul ce urmează să fie unul cu recolte bogate. În ziua de 31 decembrie, copiii încep să colinde, pocnind din bici, sunând din clopoţei, suflând în buhai şi urând noroc şi bogăţie. Se obişnuieşte ca ei să meargă din casă în casă, prilej cu care primesc mici daruri - fructe, colaci sau bani.
Capra este unul dintre simbolurile cele mai răspândite la noi în ţară, alături de Pluguşor. Ea întruchipează un personaj fantastic care, din păcate, astăzi a rămas doar un prilej de divertisment. Totuşi, sunetele pe care le produce, panglicile colorate, povestea “jocului caprei” în care aceasta cade din copac, se îmbolnăveşte, moare şi apoi învie îi distrează mereu pe spectatori, indiferent de vârsta acestora.
Traditia Ursului are origini dacice şi se pare că în Bucovina este unul dintre cele mai impresionante spectacole cu măşti. Jocul simbolizează trecerea anotimpurilor şi aminteşte de faptul că, odată, acest animal era considerat personajul care reuşea să învingă iarna şi să aducă primăvara.
Dacă ajungeţi cu cel mic în această regiune, nu uitaţi că seara începe cu o paradă cu măşti. Sigur va fi încântat de dansul, cântecul şi glumele creaturilor fantastice.
Sorcova
Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Anul Nou este Sorcova. În dimineaţa zilei de 1 ianuarie, copiii merg din casă în casă, urându-le gazdelor sănătate şi noroc.
Cu mult timp în urmă, sorcova era confecţionată din acele ramuri de cireş, măr sau prun puse la înmugurit cu ocazia Sfântului Andrei (30 noiembrie) şi împodobite cu beteală şi panglici colorate. Se spune că numai copiii trebuie să mearga cu Sorcova, pentru că ceea ce urează persoanele cu sufletul curat se îndeplineşte mai uşor. Pentru a avea mai mult noroc în anul ce începe, aveţi grijă să nu rămâmeţi nesorcoviţi. Nu uitaţi să le dăruiţi copiilor covrigi, cozonac, mere sau bani, ca tot ceea ce v-au cântat să se împlinească.
Păstrează spiritul românesc, oriunde ai fi
Sunt tradiţii pe care le puteţi urma chiar dacă nu reuşiţi să plecaţi de acasă în această perioadă. Este adevărat că în marile oraşe este mai greu să vedeţi obiceiuri autentice, însă atât cât este posibil, bucuraţi-vă de ele, pentru că au un farmec aparte.
Nu uitaţi să aveţi în casă un loc special unde să atârnaţi o crenguţă de vâsc. Se spune că toţi cei care se vor îmbrăţişa şi săruta sub aceasta crenguţă vor avea în noul an o relaţie specială, armonioasă şi vor avea noroc.
În aceeaşi idee, la cumpăna dintre ani se obişnuieşte să îmbrăţişaţi toate persoanele care vă sunt dragi şi să vă puneţi o dorinţă.
În seara de Anul Nou îmbrăcaţi-vă copilaşul în haine noi. Pe lângă atmosfera festivă pe care o conferă acestor momente, îmbrăcămintea nouă simbolizează începutul unui nou an plin de noroc.
Daca aveţi un copil mai măricel, poate întârzia un pic la somn pentru a prinde spectacolul artificiilor de la miezul nopţii. Spune-i că noul an este întâmpinat cu lumina şi zgomot pentru că tradiţia spune că în acest fel se îndepărtează toate relele.
Datinile reprezintă legătura strânsă dintre generaţii prin intermediul cărora trăsăturile unui popor nu se pierd. Profitaţi de orice ocazie pentru a le povesti copiilor despre semnificaţia acestora.
