Don Maximiano 2008 - Viña Errázuriz (Chile)
Don Maximiano este un omagiu adus fondatorului Viña Errázuriz, anume Don Maximiano Errázuriz (cum altfel?), cel care a fondat în 1870 ceea ce este astăzi una dintre cele mai importante crame chiliene. Eticheta în sine anunţă unul dintre cele mai vechi "super-chiliene", introdus lumii odată cu recolta 1989.
Este un cabernet sauvignon (ajutat de mici procente de carmenere, syrah şi petit verdot), iar în recolta 2008 se prezintă cu arome intense de lemn dulce, tutun fin, aromat, trecând în gust cu cireşe negre, afine, mentă şi cremă balsamică pe final.
Un vin solid, dens şi învăluitor, deloc ieftin (costă spre 300 de lei), dar foarte bun, oricum ai lua-o. E soiul de vin care ne arată cum a reuşit Chile să se afirme pe piaţa mondială. E un vin care place oricui. Are şi eleganţă, şi forţă, e complex, dar şi expansiv, direct aromatic, uşor de citit în aromele principale. E un "de toate pentru toţi". În fine, pentru toţi care au 300 de lei de dat pe o sticlă de vin. 14,5 la sută alcool (mascat ok). 90 de puncte (Parker - 91). Eu l-aş încerca din nou peste cinci ani.
Cabernet sauvignon alb 2013 - Crama Oprişor
Staţi liniştiţi, nu s-a descoperit vreun soi nou de viţă de vie. E doar un cabernet vinificat în alb. Cum probabil stiţi, pulpa strugurelui de cabernet (ca mai toate soiurile roşii destinate vinului) este incoloră. Culoarea e dată de pieliţă şi sâmbure, în timpul maceraţiei. Dacă nu există contact între must şi pieliţe, vinul nu va avea de unde să-şi tragă pigmenţii şi va ieşi, precum în cazul de faţă, alb. Şi nu doar "alb", adică gălbui, cu tente verzui sau auriu - ci super-alb, decolorat, mai bine zis. Aşa a stat situaţia şi în cazul cabernetului alb 2012 de la Casa Panciu, dacă ne amintim. Şi zinfandelul alb (tot Caloian) e la fel.
Mă gândesc că având plantaţii extinse dintr-un singur strugure eşti forţat să experimentezi, să scoţi pe piaţă şi altfel de vinuri decât cel clasic. Nu-i rău.
Aşadar cabernetul în alb vine într-o culoare... incoloră, nas de zahăr tos, uşor iz de ojă, o faţetă vegetală, de iarbă şi frunze. În gust e plin, uşor glicerinos, cu descriptori de fruct, cum ar fi mărul, piersica şi para chinezească. Este uşor pe papile, delicat, dar cu bună densitate. 82 de puncte, în jur de 25-29 lei în online sau preţuit iraţional, în marele retail 40 de lei în mod normal, dar apare şi la promoţii ciudate - 11 lei sticla, cum aflăm de la cumpărătorii vigilenţi de pe Facebook.
Cabernet roze 2013 - Domeniile Urlaţi
Rozeul Domeniile Urlaţi 2013 este produs din cabernet sauvignon, e niţel mai închis decât roze-somon, aş zice spre roze coral, dar ştiţi cum e cu bărbaţii şi culorile... Denotă olfactiv tuşe de zmeură, rodie şi cireşe, care se completează cu un gust proaspăt, ce lasă pe final o trecere ca de pepene roşu copt, zaharisit. Afli cu surprindere că e un vin demisec, nu prea reiese din contextul gustativ, ceea ce e bine. 25 de lei, mai peste tot în marele retail, 83 de puncte.
"Date tehnice" - Cabernet Sauvignon
Este soiul cu cea mai largă răspândire în rândul celor cinci varietăţi dominante din districtele Medoc şi Graves ale regiunii franceze Bordeaux, precum şi cel mai de succes vin roşu produs în California. În România se cultivă îndeosebi în podgoriile Dealu Mare, Odobeşti, Miniş-Măderat, Murfatlar, iar în Republica Moldova la Purcari.
Cabernet Sauvignon este soiul de vin ideal când vine vorba de îmbunătăţirea calităţilor prin îmbătrânire. Cu trecerea timpului, aroma sa distinctă de stafidă neagră poate dezvolta un buchet cu nuanţe de cedru, violete, piele sau tabac şi aroma puternică de tanin se va înmuia astfel considerabil.
Boabele de Cabernet Sauvignon sunt mici, sferice, cu o peliculă groasă şi foarte dură. Această duritate face ca strugurii să fie relativ rezistenţi la boli şi stricăciuni, trecând de ploile de toamnă fără prea mari pagube. Este un soi cu maturizare medie spre târzie. Aceste caracteristici, împreună cu aroma sa atrăgătoare, au făcut din Cabernet Sauvignon unul dintre cele mai populare varietăţi de vin roşu din lume.
Climatul şi perioada culesului, care sunt fie prea reci sau prea călduroase, solurile bogate şi fertile, prea puţină expunere solară, culesul precoce şi macerarea prelungită sunt factori ce pot duce la un caracter vegetativ, prea puțin fructuos al vinului astfel obţinut. Valoarea sa gustativă se intensifică după minimum 18 luni de păstrare.
George Mitea este blogger la lucruribune.blogspot.ro
Citeşte şi: Bumţi-bumţi vs. bătuta moldovenească - VINUL, între pop şi populară
