Sărbătoare a bucuriei Învierii, Paştele este, totodată, o sărbătoare a familiei. Reunită în jurul mesei, în ziua de Paşti, familia ortodoxă reface, într-un anume fel, atmosfera Cinei celei de Taină. După ce a primit iertarea păcatelor prin spovedanie şi pocăinţă spre înnoirea vieţii şi s-a hrănit duhovniceşte cu Trupul şi Sângele Domnului, la sfârşitul celui mai aspru post al anului, creştinul, plin de cumpătare, se aşază la masa cu alese bucate „de dulce”.
Obiceiurile de Paşte nu diferă mult de la o zonă a lumii la alta, ci ţin în special de specificul gastronomic. Peste tot se prepară mâncăruri tradiţionale, cum ar fi pasca la ruşi şi români, osterstollen în Germania, baba Wielancona la polonezi. Cel mai des, aceste mâncăruri sunt binecuvântate la biserică, alături de ouă şi carne.
Preparatele de Paşte care în general nu lipsesc de pe masă sunt ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul. Iată câteva exemple, relatate de lumeacredintei.com:
România
Masa de Sfintele Paşti, la români, este alcătuită din drob de miel, ciorbă de miel sau de pasăre, friptură de miel. Cozonacul - preparat diferit în fiecare zonă a ţării - şi pasca (umplută cu brânză, mai ales în Moldova) sunt dulciurile tradiţionale de Paşti ale românilor. Se bea (cumpătat) vin roşu. În unele părţi ale ţării, de Paşti se consumă şi peşte, acesta fiind un simbol al Mântuitorului. Bucuria Învierii Domnului este prezentă în sufletele tuturor celor ce iau parte la masa de praznic.
Serbia
Masa de prânz, din ziua de Paşti, în Serbia, este alcătuită din drobul şi friptura de miel. La fel şi caşul de oaie, şunca fiartă, ceapa verde ori ridichiile. Pasca umplută cu smântână, brânză ori ciocolată şi vinul roşu întregesc masa de praznic. Nu lipsesc ouăle roşii.
Bulgaria
Masa tradiţională de Paşti este destul de asemănătoare cu aceea din Muntenia, mai ales ca desfăşurare şi varietăţi culinare. Pe lângă miel şi tradiţionalul cozonac „bulgăresc”, apar însă mai multe feluri de salată şi plăcinte (“baniţă”), pregătite după reţete tradiţionale locale.
Rusia
Tradiţiile pascale, în Rusia, sunt felurite. Nu în zadar ziua de Paşti este numită aici (pe lângă termenul bisericesc de Împărăteasă a praznicelor) Împărăteasă a anului ori Împărăteasă a zilelor. Poate şi pentru faptul că numărul preparatelor de la masa de Paşti ar trebui să fie egale, după ruşi, cu numărul zilelor Postului Mare. Simbolul luminos al mesei ruseşti din această zi este un coşuleţ cu ouă încondeiate, în care se aşază verdeaţă - ca decor pentru masa de sărbătoare. În Joia Mare, dis-de-dimineaţă, se coace kuliki (prăjitură tradiţională, asemănătore cozonacilor de la noi), iar seara, pasca - fără aluat, cu multă brânză de vaci, multe ouă, smântână, stafide şi zahăr. Toate pentru masa de Înviere. Plăcinta şi prăjiturile cu miere sunt nelipsite. Varietatea felurilor de mâncare e uimitoare: friptură de porc, şuncă, friptură de miel, raţă, curcan ori gâscă umplută, purcel de lapte, somon, brânză etc. Ospăţul rusesc durează, fireşte, până în seara praznicului.
Grecia
Pâinea tradiţională de Paşti (“ţurechi”) este coaptă în Vinerea Mare. În mijlocul acestei pâini se aşază întotdeauna un ou roşu, care simbolizează sângele lui Hristos. În această ţară, culoarea roşie, pentru creştin, este considerată una de doliu. Astfel, ouăle vopsite în roşu simbolizează mormântul lui Hristos, iar spargerea lor - Învierea. Unul dintre felurile tradiţionale de Paşti ale grecilor se numeşte magheriţa - o supă din măruntaie de miel, care este servită cu multe mirodenii. Gustarea din friptura de miel, după Liturghia din noaptea de Paşti, e socotită sfârşit al Postului Mare. Pe lângă friptura de miel, grecii mai servesc la masa de Paşti şi aşa-zisele kokoreţi (“măruntaie de miel”). Ţurechi este aşezată întotdeauna în mijlocul mesei. Baclavalele, vinul roşu ori celebra băutură grecească retsina nu lipsesc niciodată de la luminosul praznic.
Cum masa de Paşti este mare prilej de bucurie şi de sărbătoare, eLady.ro ne-a venit în ajutor cu câteva idei simpatice, care să ne înveselească. De exemplu, curăţă ouă fierte tari. Cu un cuţit bine ascuţit decupează o „creastă” şi un cioc pentru fiecare ou. Foloseşte câte două boabe de piper pentru a face ochii „puişorilor”. Montează un platou cu frunze de spanac sau salată verde şi stropeşte-le cu un sos făcut din ulei de măsline, zeamă de lămâie şi puţină sare, bătute împreună. Aşează ouale între şi peste verdeaţă şi serveşte imediat.
Mai poţi face un sos gros din maioneză, unt, muştar, sare şi piper pe care îl poţi aşeza în formă de cerc pe un platou. Apoi, curăţă opt ouă foarte tari şi aşează-le de jur împrejur, pentru a forma o margaretă. Fă-i „florii” comestibile o tulpină şi frunze folosindu-te de câteva fire de ceapă verde.
Nu arunca ouăle ciocnite şi rămase nemâncate. Curăţă-le de coajă şi cu ajutorul unui cuţit, plus câteva boabe de piper şi cu o bucăţică de morvov tăiat în baghete transformă-le în „feţe zimbitoare”.
Nu arunca ouăle ciocnite şi rămase nemâncate. Curăţă-le de coajă şi cu ajutorul unui cuţit, plus câteva boabe de piper şi cu o bucăţică de morvov tăiat în baghete transformă-le în „feţe zimbitoare”.
CITEŞTE ŞI: Renume mondial în gastronomie/ Istoria şi eticheta bufetului suedez
