Elegie la sudul Moldovei de nord (stradivarius)

Evaluaţi acest articol
(9 voturi)

Ş-am venit să te-aud, să te văd, să te-nvăţ

ca pe-o carte cu literă mare...

şi apoi să mă ierţi că nu pot să te-nving:

jur pe lacrima mea de onoare!

Am venit până-n sudul Moldovei de nord,

pân-aici, unde toate sunt pare,

unde totu-i multiplu de doi... ă, hă, hă...:

jur pe fulgerul meu de onoare!

Sărut mâinile, doamnă... acum e acum

şi aici e aici... mi se pare

c-am să am ce-nvăţa şi că n-am să termin:

jur pe liniştea mea de onoare!

Şi nu ai ce să-mi dai drept răsplată că am

dor şi sete de tine... oricare

ar vrea să te ştie, să vină cu plângeri:

jur pe inima mea de onoare!

Chiar acum e acum... chiar aici e aici...

adâncimea ta goală mă doare...

şi plâng... şi să-nceapă cu toţii să plângă:

jur pe sufletul meu de onoare!

Am venit să te-nvăţ, am venit să mă mir:

ce fântână cu literă mare...!...

să te umplu cu lacrimi ş-apoi să te beau:

jur pe dragostea mea de onoare!

Citit 8983 ori Ultima modificare Marți, 21 Iulie 2015 18:01

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.