Lipidele sau grăsimile reprezintă o sursă majoră de energie pentru organismul uman, însă nu e singura şi, în plus, o cantitate prea mare de grăsimi în dietă este dăunătoare, a afirmat nutriţionistul Lygia Alexandrescu, pentru agenţia Agerpres.
"Colesterolul provine din două surse: cel mai mult se produce în ficat, prin transformarea diverşilor nutrienţi, în special grăsimi saturate. Din moment ce toate animalele îşi produc propriul colesterol, cealaltă parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit în intestine şi se adaugă la cel produs de ficat. Este cunoscut faptul că o dietă bogată în grăsimi saturate conduce la creşterea producţiei de colesterol din organism. Aşadar, prin reducerea cantităţii de grăsimi din dietă se poate menţine nivelul colesterolului sanguin total în limite normale", explică specialistul.
Grăsimi saturate şi nesaturate
"Cel mai simplu mod prin care le putem deosebi este aspectul lor: grăsimile saturate se solidifică sau rămân solide la temperatura camerei, iar cele nesaturate sunt lichide în aceleaşi condiţii. Pentru a se reduce colesterolul sanguin total este necesar să se limiteze aportul grăsimilor saturate. Grăsimile saturate se găsesc în special în carne şi în lactate rezultate din lapte nedegresat", adaugă Lygia Alexandrescu.
Grăsimile nesaturate (mononesaturate şi polinesaturate) se găsesc în principal în plante şi conduc în mai mică măsură la creşterea colesterolului total. Există evidenţe experimentale că grăsimile mononesaturate (ulei de măsline - n.r.) chiar ajută la scăderea colesterolului sanguin. Există o serie de grăsimi vegetale care se comportă ca şi cele saturate: uleiul rafinat sau untul de cacao (component al ciocolatei - n.r.) şi care trebuie evitate.
Grăsimile vegetale hidrogenate
"Hidrogenarea este un proces chimic prin care uleiurile vegetale sunt solidificate la temperatura camerei, motiv pentru care sunt, deci, saturate. Aceste grăsimi hidrogenate sunt folosite la producerea snacksurilor şi a margarinelor. Prin urmare, grăsimile, în general, trebuie limitate în dietă, însă cele saturate trebuie excluse din alimentaţia zilnică", arată nutriţionistul.
Practic, este necesar să se urmeze un program alimentar sărac în colesterol şi care să aibă următoarele obiective: scăderea cantităţii de grăsimi saturate din dietă; scăderea nivelului de colesterol; limitarea sodiului din alimentaţie; creşterea cantităţii de fibre şi de carbohidraţi complecşi; scăderea aportului caloric zilnic, dacă e necesară ajungerea la o greutate corporală sănătoasă.
Câteva recomandări
Trebuie limitate zaharul şi alcoolul. Ele nu furnizează mulţi nutrienţi, dar aduc multe calorii. Contribuie, deci, la creşterea colesterolului, prin creşterea în greutate. Un organism supraponderal conţine în exces grăsimi saturate.
Anumite obiceiuri, cum ar fi fumatul şi sedentarismul, pot mări riscul unor afecţiuni cardiace. Fumatul ar trebui abandonat, iar exerciţiile fizice (20-30 de minute, de trei ori pe săptămână) ajută la reducerea nivelului colesterolului şi previn construirea depozitelor de colesterol. Tot mişcarea duce şi la reducerea stresului, un alt factor de risc important în cazul bolilor cardiovasculare.
Sunt de evitat alimentele cu un conţinut ridicat de sodiu. Anumite persoane care au nivel de colesterol mare au şi tensiune arterială mare. Prin reducerea sodiului, se poate păstra tensiunea în limite normale. Sarea de masă conţine 50 la sută sodiu. Sodiul este, de asemenea, un ingredient în multe alimente procesate. Se recomandă citirea etichetelor şi alegerea numai a produselor care nu conţin mai mult de 300 mg de sodiu într-o porţie.
