Luni, 28 septembrie, omenirea a fost cu sufletul la gură - NASA anunţase cu câteva zile înainte că a descoperit ceva revoluţionar pe Marte. Cu toate că, mai mult sau mai puţin, unii s-au aşteptat ca descoperirea să fie o oarecare formă de viaţă, anunţul NASA nu a dezamăgit sub nicio formă: există apă lichidă pe Marte! Desigur, deja era cunoscut faptul că la polii planetei apa este prezentă sub formă de gheaţă, dar acum s-au adunat destule dovezi care indică faptul că în anumite perioadă ale „anului”, apa devine lichidă. Probele sugerează că apa apare şi dispare pe Marte odată cu anotimpurile marţiene.
Ce înseamnă asta
Descoperirea poate părea un adevărat nimic pentru omul de rând şi poate fi considerată, cu uşurinţă, irelevantă. Cu toate astea, dacă gândim în perspectivă, lucrurile sunt fenomenal de încurajatoare în ceea ce priveşte descoperirea unor noi forme de viaţă sau a speranţei ca, atunci când vom dispune de tehnologia necesară, să colonizăm sau măcar să facem excursii pe Marte.
Practic, apa sub formă lichidă - indiferent cât de sărată ar fi - ne duce direct cu gândul la forme de viaţă. Evident, încă nu există nicio dovadă care să ateste asta, motiv pentru care cercetătorii NASA doar iau în calcul posibilitatea ca unele forme primitive de viaţă să existe pe Marte - microbi, de exemplu. Aşadar, această descoperire ne aduce cu un pas mai aproape de a răspunde la întrebarea „Suntem singuri în Univers?”.
Cum a fost făcută descoperirea
Marte nu este tocmai o planetă „prietenoasă” pentru oameni. Temperaturile sunt de obicei sub valoarea de zero grade Celsius, iar presiunea atmosferică este atât de scăzută, încât depozitele de apă lichidă ar trebui să înceapă să fiarbă la scurt timp după topirea gheţurilor.
Descoperirea de faţă a fost confirmată comparând imagini de la suprafaţa solului, folosind o camera specială de pe MRO (Mars Reconnaissance Orbiter). Sonda dispune de o cameră video, HiRISE, dotată cu lentile telescopice de mare precizie, putând observa detalii de un metru de la suprafaţa lui Marte. Această cameră adună şi imagini în spectrul infraroşu-apropiat, care permit studierea compoziţiei minerale a solului marţian.
În prezent, NASA controlează cinci misiuni de explorare pe orbită şi la suprafaţa Planetei Roşii - roverele robotizate Opportunity şi Curiosity, care au ajuns la suprafaţa lui Marte în 2004 şi, respectiv, 2012, precum şi sondele orbitale Mars Odyssey, MRO şi MAVEN (Mars Environment and Volatile Evolution).
Acestea nu sunt singurele sonde aflate pe orbita lui Marte. Sonda europeană Mars Express şi cea indiană Mars Orbiter Mission transmit de asemenea date de pe orbita marţiană.
Ce urmează
Cu toate acestea, locul din care provin aceste surse de apă nu este deocamdată cunoscut. MRO a analizat perimetre din regiunea ecuatorială, iar orice formă de depozit de apă din acele regiuni ale lui Marte, ce ar putea să existe sub formă de gheaţă, ar trebui să se afle doar la adâncimi mari.
Acum, că NASA ştie că există apă sub formă lichidă pe Marte, nu-i rămâne decât să încerce să descopere de unde provine apa şi existenţa unor forme de viaţă, indiferent cât de primitive ar fi ele (sau să confirme lipsa vieţii). Evident, acest lucru va fi dificil, având în vedere că niciun om nu a pus încă piciorul pe Planeta Roşie. Imaginile de înaltă rezoluţie oferă o perspectivă fără precedent asupra solului marţian şi formelor sale de relief, urmând să fie folosite şi pentru a alege locul asolizării viitoarei misiuni cu echipaj uman pe Planeta Roşie, ce va avea loc la orizontul anilor 2030.
Sursa foto: nasa.gov
