Cartofii crocanţi şi toastul sunt modalităţile cele mai plăcute de a ne aproviziona cu carbohidraţi, dar, potrivit unui nou raport al Corpului de Siguranţă Alimentară din Marea Britanie, această preferinţă are riscuri grave pentru sănătate.
De mult timp este cunoscut faptul că alimentele gătite prea mult pot deveni cancerigene. Potrivit unui studiu efectuat de Agentia de Standarde în Alimentaţie (FSA) din Marea Britanie, citat de sciencealert.com, au fost detectate noi niveluri de acrilamidă - o substanţă chimică periculoasă, care se formează atunci când alimentele cu amidon sunt gătite.
Acrilamida, care poate provoca cancerul şi deteriora sistemul nervos şi reproductiv, nu este un produs chimic care este adăugat la alimente în timpul proceselor de fabricaţie, ci mai degrabă este un produs care se formează în totalitate atunci când alimentele sunt gătite. Acrilamida se formează în timpul unei reacţii chimice între aminoacizi şi zaharuri. Această reacţie, numită reacţia Maillard, apare adesea atunci când alimentele cu un conţinut ridicat de amidon sunt fierte la temperaturi ridicate, prăjite sau coapte.
În esenţă, cu cât e mai ridicată temperatura la care găteşti, cu atât mai mult cantitatea de acrilamidă creşte. Atunci când alimentele se înnegresc sau se ard, nivelul substanţei toxice creşte considerabil. Tipurile de alimente în care acrilamida se găseşte sunt cartofii, pâinea, tortul, prăjiturile, biscuiţii şi cafeaua.
Deşi nu putem evita expunerea la acrilamidă în întregime, modul în care gătim şi consumăm alimentele poate face o diferenţă imensă, relatează şi descopera.ro. De exemplu, în cartofii gătiţi la cuptor, când alimentele capătă o culoare maroniu-auriu, iar o parte dintre cartofi sunt uşor arşi, se ajunge la cel mai înalt nivel de acrilamidă - 1.062 micrograme (pg) pe kilogram, în timp ce alimentele cele mai palide la culoare conţin aproape cu de 50 de ori mai puţină acrilamidă, doar 26 pg/kg.
Cartofii rumeniţi din friptură conţin 490 pg/kg, în timp ce legumele abia prăjite conţin 6 pg/kg. Probele la pâine prăjită au variat de la 6 pg/kg (pâine albă) la 168 pg/kg (pâine foarte prăjită).
Cercetatorii subliniază că o gamă foarte mare de factori pot influenţa cantitatea de acrilamidă din produsele alimentare. Pe lângă gătit, contează depozitarea şi prospeţimea alimentelor.
"Cu toate acestea, chipsurile şi toasturile cu cele mai înalte niveluri de acrilamidă pot fi depistate după culoare, maro închis fiind cea mai "concentrată", afirmă cerectătorii.
FSA nu spune, însă, că ar trebui să evităm aceste produse alimentare, dar face câteva recomandări:
- când gătiţi chipsuri acasă sau coaceţi cartofi, acestea trebuiesc gătite până la culoarea aurie;
- pâinea ar trebui să fie prăjită la cea mai uşoară culoare posibilă;
- instrucţiunile de la producătorii cuptoarelor pentru prăjit, pentru chipsuri, spre exemplu, ar trebui să fie respectate cu atenţie.
Sursa foto, sciencealert.com
