Cea mai mare catastrofă feroviară din România/ Un tren arhiplin, care venea de la Galaţi, a deraiat lângă Iaşi

Cea mai mare catastrofă feroviară din România/ Un tren arhiplin, care venea de la Galaţi, a deraiat lângă Iaşi
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)

La Ciurea, în ianuarie 1917, a fost iadul pe pământ, "iadul adevărat în toată grozăvenia lui", aşa cum scrie Elena Emandi, într-un volum de memorii din 1919. Cel mai cumplit accident feroviar din istoria României şi, după alte surse, cea mai mare catastrofă de acest fel din lume în intervalul 1830-1930. Desigur, la vremea respectivă, România era pe punctul de a dispărea de pe harta lumii: în stare de război cu Puterile Centrale, cu mare parte din teritoriu ocupată de germani, cu administraţia şi armata refugiate în Moldova. În aceste condiţii cu totul vitrege, deraiează la Ciurea, lângă Iaşi, un tren arhiplin, care venea de la Galaţi, doldora de oameni care fugeau din calea războiului.

Istoria căilor ferate din România este încă un spaţiu cu multe necunoscute, iar această stare de fapt e pricinuită şi de lipsa unor instituţii academice, aşa cum sunt în Occident, care să aibă ca obiect de activitate studiul acestui domeniu. Una dintre temele nu suficient de profund cercetate la noi este şi cea a accidentelor produse pe căile ferate din România.

Staţia Ciurea, aflată în vecinătatea imediată a Iaşiului. Despre aceasta avem două-trei referinţe în lucrări de istorie generală, publicate în anii 1970-1990, în care este tratată prima jumătate a secolului al XX-lea. Accidentul e amintit şi într-o istorie a CFR, Epopeea feroviară românească, publicată în 1977 de către C. Botez, D. Urmă, I. Saizu, după cum există şi câteva articole din presa recentă (2005-2013), dar şi citări în lucrări ale unor remarcabili istorici feroviari provenind din rândurile CFR: Radu Belu, Ion Mitican, Ilie Popescu.

În linii mari, în lucrările sau articolele de mai sus se avansează impresionantele cifre de 800, 1.000 sau peste 1.000 de morţi, victime ale deraierii unui tren la Ciurea; iar acest număr de victime plasează România pe primul loc într-o listă a accidentelor feroviare mondiale din perioada 1830-1930.

Mai mult, pornind de la acelaşi număr de victime, fie el şi aproximativ, Căile Ferate Române se situează şi în primele locuri ale unui bilanţ al tuturor timpurilor, în care primul loc este ocupat de către dezastrul din Sri Lanka, din 2004, când au murit 1.700 de oameni.

De ce nu se cunosc prea multe date despre accident

Lipsa informaţiilor este generată în primul rând de situaţia excepţională în care se afla statul român în acel moment. Regatul României era în stare de război cu Puterile Centrale, iar administraţia, armata şi o mare parte a cetăţenilor se aflau refugiaţi în Moldova. Statul român era pe punctul de a fi ocupat şi desfiinţat de către germani. Dată fiind starea de război, doar câteva ziare au reuşit să informeze despre accident. Se pare că nici în arhive nu sunt documente care să prezinte date certe.

Cum s-a produs tragedia

După ultima staţionare, la Bârnova, trenul a intrat pe panta de coborâre de la staţia Ciurea, aflată la doar câţiva kilometri de Iaşi. Când mecanicii şi ceilalţi membri ai echipajului au încercat să reducă viteza, au realizat că frânele, deşi fuseseră verificate la staţia anterioară şi erau în regulă, nu au mai putut fi acţionate.

Urmările au fost infernale: lămpile cu gaz, cărbunii din sobele improvizate ale vagoanele au condus la incendierea acestora, iar ţipetele răniţilor prinşi între fiare au sfâşiat sinistru tăcerea nopţii. Curând au luat foc şi două vagoane de muniţii staţionate pe altă linie din gara Ciurea, fapt care a contribuit la creşterea numărului victimelor. Lupta pentru supravieţuire a fost foarte dură.

Victimele au fost înmormântate în gropi comune, pe câmpul din spatele gării Ciurea, începând din ziua de 3 ianuarie, pentru victimele identificate până la acea dată - 374 de persoane. În zilele următoare, la comandamentul din piaţa gării, au fost afişate listele provizorii cu numele morţilor identificaţi. Curând, zvonurile au început să se împrăştie: s-a vorbit despre averi fabuloase evaporate în incendiu sau jefuite de hoţii de ocazie, a fost amplificat numărul morţilor, iar nume celebre au fost vehiculate printre victime.

Astăzi, doar o singură cruce mai aminteşte de catastrofă, cea a lui Vasile Cantacuzino, fiul eminentului jurist şi om politic Matei Cantacuzino.

sursa: historia.ro        

Citit 5400 ori Ultima modificare Miercuri, 09 Martie 2016 11:11

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.